Buletin Cosmic 206
Echipajul Axiom-4 revine cu bine pe Pământ, Tianzhou-9 andochează la Tiangong, cel mai mare meteorit marțian cunoscut se vinde pentru o sumă record, Coreea de Sud plănuiește o bază lunară până în 2045
Lansări orbitale
2025-152: În data 19 iulie, ora 03:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.3), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-151: În 16 iulie, la ora 06:30 UTC, o rachetă Falcon-9 a lansat pe orbită terestră joasă, pentru prima dată, un set de 24 de sateliți Kuiper (misiunea KF-01) pentru rețeaua cu același nume a companiei Amazon, rețea care se dorește să concureze cu Starlink; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, cu ajutorul treptei primare B1096, aflată la primul său zbor, recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-150: În data 16 iulie, ora 02:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-149: Capsula Tianzhou-9 a fost lansată în 14 iulie, ora 21:34 UTC, de pe rampa LC-2 a centrului spațial de la Wenchang, de o rachetă Changzheng-7; nava cargo a transportat provizii și echipamente (inclusiv noi costume de astronauți pentru activități extravehiculare) spre stația spațială chineză Tiangon, andocând cu modulul central al stației în 15 iulie, la ora 00:52, la doar 3 ore și 18 minute după părăsirea rampei de lansare.
2025-148: În 13 iulie, la ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul israelian Dror-1, pe orbită geosincronă (misiunea GTO-1); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1083, aflată la cel de-al 13-lea zbor, care a fost recuperată și de această dată pe barja Just Read the Instructions.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21912 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12100 (din care 7683 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57799 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
În 16 iulie, la ora 14:45 UTC, propulsorul principal al navei Progress MS-30, andocat la modulul rusesc Zvezda, a fost activat pentru a crește altitudinea medie a Stației Spațiale Internaționale cu 1.93 km, ajungând la 416.8 km.
La doar 3 ore și 18 minute după lansare, nava cargo Tianzhou-9 a andocat, marți, 15 iulie, la ora 00:52 UTC, la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, transportând la bordul stației provizii și echipamente științifice pentru echipajul Shenzhou-20 aflat la bordul Tiangong. Printre echipamentele transportate la bord se află și noi costume de astronauți pentru activitățile extravehiculare, costume care pot să fie folosite timp de 4 ani (sau de cel mult 20 de ori, față de vechile costume, garantate pentru 3 ani sau 15 activități extravehiculare).
Luni, 14 iulie, la ora 11:15 UTC, capsula Dragon "Grace" s-a desprins de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale; amerizarea a avut loc aproximativ 22 de ore mai târziu, în 15 iulie, la ora 09:31 UTC, în largul coastei de vest a Statelor Unite (aproape de San Diego, fiind a doua misiune Dragon cu echipaj care se încheie în largul coastei Californiei), încheind astfel cu succes misiunea comercială Axiom Ax-4. Ocazie cu care Peggy Whitson și-a consolidat recordul pe care îl deținea și înaintea lansării Axiom Ax-4: cele mai multe zile petrecute cumulat în spațiul cosmic de către un astronaut american: 695.
Luna și spațiul cislunar
Deși racheta orbitală coreeană Nuri a fost lansată doar de 3 ori, Coreea de Sud anunță că are planuri ambițioase: o bază lunară până în 2045, conform unui plan publicat de agenția spațială națională, Korea AeroSpace Administration (KASA), fondată anul trecut. Planul conține mai multe misiuni ambițioase, printre care o sondă pentru studiul heliosferei și un satelit de observare a Pământului, plasat în punctul Lagrange L4.
NASA a anunțat în 10 iulie că a selectat 3 noi echipamente științifice care vor ajunge în viitor pe Lună: două vor fi instalate la bordul viitorului Lunar Terrain Vehicle (LTV), în timp ce un al treilea echipament va fi instalat la bordul unei viitoare sonde orbitale. Artemis Infrared Reflectance and Emission Spectrometer (AIRES) va identifica minerale lunare și substanțe volatile (apă, amoniac, dioxid de carbon), în timp ce Lunar Microwave Active-Passive Spectrometer (L-MAPS) va încerca să găsească gheață până la 40 de metri adâncime în solul lunar, cu ajutorul unui spectrometru și a unui radar. De pe orbită, Ultra-Compact Imaging Spectrometer for the Moon (UCIS-Moon) va lucra cartografia geologia lunară și va urmări cum activitățile umane din cadrul misiunilor Artemis vor influența substanțele volatile prezente la suprafața Lunii. Trei companii au fost alese de NASA pentru a dezvolta câte un rover lunar (Intuitive Machines, Lunar Outpost și Venturi Astrolab), rover care urmează să transporte rapid pe suprafața Lunii un echipaj de maximum 2 astronauți, dar care va putea fi comandat de la distanță și de pe Pământ. Până la finalul acestui an, NASA va selecta una dintre companii pentru a construi roverul ce urmează să fie folosit în viitoarele misiuni Artemis.
Numărul din 10 iulie al revistei Nature conține o colecție de articole open-access dedicate rezultatelor datelor furnizate de eșantionul de sol lunar adus pe Pământ de sonda chineză Chang'e-6 anul trecut, de pe fața îndepărtată a Lunii.
Marte
Meteoritul marțian NWA 16788, cel mai mare meteorit marțian recuperat până acum (aproape 25 de kilograme, descoperit în 16 iulie 2023), s-a vândut cu un preț record pentru un meteorit, la exact 2 ani de la data descoperirii sale, în 16 iulie 2025, în cadrul unei licitații organizate de Sotheby's, pentru suma de 5.3 milioane de dolari.
Blue Origin confirmă oficial zvonurile care spuneau că al doilea zbor al rachetei New Glenn va trimite sondele misiunii Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers --ESCAPADE spre Marte (împreună cu un satelit prototip al companiei Viasat, care va rămâne probabil pe orbita Pământului); inițial planificată pentru 15 august, a doua lansare New Glenn va avea probabil loc cândva în intervalul septembrie-noiembrie, însă Blue Origin nu a menționat asta explicit deocamdată. Racheta New Glenn poate urca 45 de tone pe orbita joasă a Pământului, însă cele două sonde ale misiunii ESCAPADE ("Blue" și "Gold") au puțin peste 500 de kilograme fiecare.
Agenția spațială europeană (ESA) a testat cu succes, în 07 iulie, parașutele care vor fi folosite de Entry Descent and Landing Module (EDL) al misiunii ExoMars II, pentru a trimite în siguranță pe suprafața marțiană roverul european Rosalind Franklin. Testul a avut loc de la o altitudine de 29 km și a fost efectual de Swedish Space Corporation în apropierea centrului spațial Esrange. ESA speră să poată lansa a doua fază a misiunii ExoMars în 2028, după ce sonda Trace Gas Orbiter (TGO) a fost lansată în 2016.
Spațiul interplanetar
După ce NASA a realizat mai multe runde de experimente constând în telecomunicații optice cu sonda Psyche, și Agenția Spațiale Europeană (ESA) a reușit, în 07 iulie, să trimită și să primească date folosind echipamentul Deep Space Optical Communications (DSOC) de la sonda aflată la 265 de milioane km de Pământ. ESA a reușit acest lucru folosind două terminale terestre instalate în doar câteva zile în Grecia, special pentru acest scop: semnalul a fost trimis de la observatorul Kryoneri de lângă Atena, a ajuns la Psyche, care l-a retransmis înapoi, fiind captat de un telescop al observatorului Helmos (pe durata acestui experiment, anumite regiuni ale spațiului aerian grecesc au fost închise). În prealabil, sistemul a fost testat în luna aprilie folosind satelitul german Alphasat, aflat pe orbită geostaționară.
Alte știri, pe scurt
În 17 iulie, compania luxemburgheză SES a anunțat că a fost finalizată achiziția companiei Intelsat (3.7 miliarde de euro); astfel, SES controlează acum 90 de sateliți geostaționari și aproape 30 de sateliți aflați pe orbită terestră medie.
O rachetă iraniană Qased a fost lansată în 21 iulie pe o traiectorie suborbitală, pentru testarea unor tehnologii care vor fi folosite în viitor în misiuni spațiale—conform agenției de știri Tasnim. Qased este o rachetă a Gărzii Revoluționare ale Iranului (spre deosebire de lansatorul orbital Simorgh, al agenției spațiale civile); în trecut (2020-2023), Qased a avut trei lansări orbitale reușite.
Noul buget federal al SUA alocă 1 miliard de dolari pentru programul X-37B al Boeing; X-37B este un avion spațial militar autonom, care a zburat de 7 ori în spațiu (între 2010 și 2025), ultima dată pe orbită eliptică înaltă (testând și tehnici de modificare a orbitei prin frânare atmosferică).
Începând cu 10 iulie, Sean Duffy este noul administrator interimar al NASA, după ce a fost numit în funcție de președintele SUA, înlocuind-o astfel pe Janet Petro. În loc să numească un nou candidat pentru funcția de administrator—care să înceapă procedurile pentru investire și să treacă prin comisiile Congresului—președintele SUA a ales să schimbe un interimar cu altul și numească direct o persoană loială, care ocupă în același timp și funcția de ministru al transporturilor. Nimeni nu poate spune cât va dura interimatul și când va avea NASA un administrator cu puteri depline, confirmat de Congres.
Varianta online a acestui newsletter, împreună cu mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote.
Următorul Buletin Cosmic apare sâmbătă, 09 august 2025.