Buletin Cosmic 207
Rezultate de pe Bennu, două lansări orbitale eșuate, IBM și NASA folosesc IA pentru predicții solare, schimb de echipaj la bordul ISS, China cu doi pași mai aproape de Lună
Lansări orbitale
2025-183: În 22 august, la ora 03:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, avionul spațial X-37B, în misiunea USSF-36/OTV-8; acesta a ajuns pe orbită terestră joasă (și a fost catalogat cu indicativul USA-555). Pentru lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1092, aflată la cel de-al 6-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol, pe Landing Zone 2. Boeing a construit pentru USAF două vehicule X-37B (acum transferate la USSF), iar cel lansat astăzi este, cel mai probabil, primul vehicul, aflat la cea de-a 4 misiune (probabil al doilea vehicul este pregătit pentru misiunea următoare, pentru că niciodată nu au fost ambele pe orbită, ele zburând alternativ). A fost pentru prima dată când pentru lansarea X-37B s-a folosit o rachetă Falcon 9 Block 5, în trecut au fost folosite rachete Atlas V (2010, 2011, 2012, 2015, 2020), Falcon 9 Block 4 (2017) sau Falcon Heavy (2023). Nu știm multe detalii despre misiunile avionul spațial X-37B, dar USSF a confirmat că OTV-8 va testa pe orbită comunicații laser inter-satelitare, dar și un sistem de navigație bazat pe un senzor inerțial cuantic.
2025-182: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 21 august, ora 08:30 UTC, de pe rampa 35/1 a cosmodromului militar Plesețk, doi sateliți militari: Kosmos-2591 și Kosmos-2592 (probabil sateliți pentru observații optice, de tipul OO MKA, No.3 și No.4); sateliții au ajuns pe orbită terestră joasă.
2025-181: În 20 august, la ora 17:13 UTC, o rachetă Soyuz-2.1b a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial de la Baikonur, capsula Bion-M No.2 pe orbită terestră heliosincronă, într-o misiune de 30 de zile în care se vor studia efectele centurilor de radiație Van Allen asupra șoarecilor aflați la bord; este al doilea zbor al capsulei Bion după cel din 2013 și al 14-lea din 1973 (capsula Bion este derivată din capsula Vostok).
2025-180: În 19 august, ora 07:36 UTC, o rachetă Kinetica-1 a companiei chineze de stat CAS Space a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, patru sateliți chinezești pentru observarea suprafeței Pământului și doi sateliți mexicani (Thumbsat-1 și Thumbsat-2), de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan.
2025-179: În data 18 august, ora 16:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.5), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-178: În 17 august, la ora 14:15 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan, 5 sateliți Guowang (ai constelației SatNet, misiunea WHWD-09), pe orbită terestră joasă (polară).
2025-177: În 17 august, la ora 08:55 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră joasă, satelitul militar Shiyan 28B-02, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.
2025-F06: O rachetă Zhuque-2E a eșuat în tentativa de a urca pe orbită terestră heliosincronă 4 sateliți HJS, după probleme cu treapta superioară; lansare a avut loc în 15 august, la ora 01:17 UTC, de pe rampa LS-96 a centrului spațial Jiuquan.
2025-176: În data 14 august, ora 12:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.20), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions; B1085 devine prima treaptă primară Falcon 9 care efectuează 10 zboruri într-un singur an (a debutat cu 359 de zile în urmă, în misiunea Starlink 10.5).
2025-175: În data 14 august, ora 05:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-174: O rachetă Changzheng-5B (dotată cu o treaptă superioară Yuanzheng-2) a lansat, în 13 august, ora 06:43 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, 10 sateliți de telecomunicații Guowang, parte a megaconstelației SatNeo (pe orbita terestră joasă, misiunea WHWD-08).
2025-173: O rachetă Vulcan (în configurația VC4S, cu 4 boostere auxiliare) a lansat în 13 august, la ora 00:56 UTC, doi sateliți militari, NTS-3 și USA-554, ambii pe orbită geosincronă; a fost prima misiune pentru Departamentul de Apărare derulată de noua rachetă Vulcan (USSF-106); lansare a avut loc de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral.
2025-172: În 13 august, ora 00:37 UTC, o rachetă Ariane 6 (în configurația cu 2 boostere auxiliare) a lansat, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul european MetOp-SG A1, care va fi folosit pentru observarea suprafeței Pământului (și care are la bord echipamentul Sentinel-5); MetOp-SG A1 a ajuns pe orbită terestră joasă.
2025-171: În 11 august, o rachetă Falcon 9 a lansat al doilea set de 24 de sateliți Kuiper, KF-02 (dintr-un contract care conține în primă fază 3 astfel de lansări) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; SpaceX a ales pentru această lansare treapta primară B1091, aflată la primul zbor, care a fost inițial destinată unei rachete Falcon Heavy, dar care va zbura de câteva ori ca Falcon 9, înainte de a fi configurată pentru un zbor cu Falcon Heavy; după separarea de treapta secundară, treapta primară a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-170: O rachetă chineză Jielong-3 a companiei de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat, în 08 august, ora 16:30 UTC, 11 sateliți de navigație pentru compania Geespace pe orbită terestră heliosincronă (misiunea Gili-04); lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.
2025-169: O rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă, în 05 august, la ora 04:10 UTC, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul nipon QPS-SAR 12 pentru iQPS (misiunea The Harvest Goddess Thrives).
2025-168: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 04 august la o ra 10:21 UTC, 9 sateliți Guowang pe orbita terestră joasă (WHWD-07), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang.
2025-167: În data 4 august, ora 07:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.30), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-166: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 01 august, la ora 15:43 UTC, capsula Dragon Crew-11 (Endeavour C206, aflată la cel de-al 6-lea zbor orbital) spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1094, aflată la cel de-al 3-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol (Landing Zone 1); la bordul Dragon s-au aflat Zena Cardman, Michael Fincke, Oleg Platonov și Kimiya Yui; capsula a andocat la modulul Harmony al ISS în 02 august, la ora 06:26 UTC.
2025-165: În data 31 iulie, ora 18:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 19 de sateliți Starlink (13.4) dar și 2 sateliți Starshield (2.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-164: În 31 iulie, ora 02:00 UTC, o rachetă Kuazhou-1A a companiei chineze ExPace a lansat, de pe rampa LC4 a centrului spațial Xichang, satelitul pakistanez PRSC-S1 al SUPARCO (agenția spațială din Pakistan) pe orbită terestră joasă.
2025-163: O rachetă indiană GSLV Mk II a lansat, în 30 iulie, la ora 12:10 UTC, satelitul NISAR al NASA, primul satelit rezultat în urma unei colaborări între ISRO și NASA și primul satelit lansat de o rachetă GSLV Mk II pe orbită terestră joasă; lansarea a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan și NISAR a ajuns pe orbită terestră heliosincronă, de unde își va putea desfășura misiunea de observație a Pământului.
2025-162: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 30 aprilie, ora 07:49 UTC, 9 sateliți Guowang (Satnet, sau WHWD-06) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, pe orbită terestră heliosincronă.
2025-161: În data 30 iulie, ora 03:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.29), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-F05: Prima tentativă de lansare orbitală australiană (din Australia, a unei rachete australiene) a avut loc în 29 iulie, la ora 21:30, de la centrul spațial Bowen, însă din păcate a fost un eșec: racheta Eris, a companiei Gilmour Space nu a funcționat mai mult de câteva secunde după desprinderea de rampa de lansare; Gilmour Space pregătise lansarea încă din luna mai, însă aceasta a fost amânată după ce conul protector al rachetei s-a separat, accidental, de treapta secundară pe rampa de lansare.
2025-160: O rachetă chineză a companiei i-Space, SHuang Quxian 1 (Hyperbola-1) a lansat, în 29 iulie, la ora 04:11 UTC, satelitul Kunpeng-03 (Enshi Xidou Shanquan/HS-9) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan; a fost primul zbor al unei rachete Kunpeng-03 (Enshi Xidou Shanquan/HS-9) după eșecul din 11 iulie 2024.
2025-159: În data 27 iulie, la ora 10:03 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat 5 sateliți Guowang (misiunea WHWD-05) pe orbită terestră joasă, polară, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.
2025-158: În data 27 iulie, ora 04:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-157: În data 26 iulie, ora 09:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.26), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2025-156: O rachetă europeană Vega-C a lansat, în 26 iulie, la ora 02:03 UTC, de pe rampa ZLV a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, 4 sateliți francezi CO3D de observare a Pământului, împreună cu satelitul Microcarb, care au ajuns pe orbită terestră heliosincronă.
2025-155: În data de 25 iulie, la ora 05:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă primară Fregat-M, a decolat, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, pentru a trimite spre orbită terestră heliosincronă doi sateliți Ionosfera-M (No. 3 și No. 4), care urmează să fie folosiți pentru studii ale ionosferei și magnetosferei Pământului; împreună cu cei doi sateliți, cu această ocazie au mai fost lansați și alți sateliți rusești de mici dimensiuni (într-o misiune de tip rideshare), dar și satelitul iranian Nahid-2.
2025-154: În 23 iulie, la ora 18:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E e centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră heliosincronă, doi sateliți pentru NASA, TRACERS-A și TRACERS-B, folosiți pentru observații ale magnetosferei terestre; alți 6 sateliți, de mici dimensiuni, au fost lansați cu această ocazie; SpaceX a folosit treapta primară B1081, care după cel de-al 16-lea zbor a fost recuperată la sol, pe Landing Zone 4.
2025-153: În 22 iulie, la ora 21:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră medie, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, 2 sateliți de telecomunicație O3b mPOWER ai companiei SES (O3b FM29 și O3b FM30); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1090, care a fost recuperată la finalul celui de-al 6-lea zbor pe barja Just Read the Instructions.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmoc, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
NASA a selectat 6 companii care vor primi 1.4 milioane de dolari pentru studii de fezabilitate privind dezvoltarea de viitoare vehicule de transfer orbital, un fel de remorchere spațiale care să mute sateliți de pe o orbită pe alta. Companiile selectate sunt Arrow Science and Technology (Ranger), Blue Origin (care a lansat deja un prototip al unui astfel de vehicul de transfer, denumit Blue Ring, care poate trimite încărcături spre orbită geostaționară, cislunară, spre Marte sau spațiul interplanetar), Firefly Aerospace (Elytra), Impulse Space (Mira și Helios), Rocket Lab (Explorer pentru viitoarea rachetă Neutron) și United Launch Alliance (o iterație viitoare a actualei trepte secundare Centaur V pentru Vulcan).
În 15 august, taikonauții Chen Dong și Wang Jie au efectuat cea de-a treia activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou-20 (care a avut o durată de 6.5 ore), fiind asistați din interiorul stației spațiale Tiangong de colegul lor, Chen Zhongrui, dar și de un model de inteligență artificială, Wukong AI, care a ajuns la bordul stației Tiangong în 15 iulie, cu ajutorul navei cargo Tianzhou-9. Cei doi au instalat panouri suplimentare pentru a proteja stația spațială de impacturi cu micrometeoroizi și deșeuri orbitale și au instalat diverse echipamente în exteriorul stației. În timpul acestei activități extravehiculare, a fost stabilit un record: costumul Feitin-B a fost folosit a 20-a oară, primul costum de astronaut folosit de 20 de ori în doar 4 ani, fiind purtat de 11 taikonauți în 8 misiuni diferite. Două noi costume de astronauți (D și E) au ajuns la bordul stației Tiangong tot cu ocazia aprovizionării asigurate de zborul navei Tianzhou-9.
Anne McClain, Nichole Ayers, Takuya Onishi și Kiril Peskov au revenit cu bine pe Pământ în 09 august, la finalul misiunii Crew-10, după ce capsula Dragon Endurance a amerizat în apele Oceanului Pacific, în largul coastei orașului San Diego, la ora 15:33 UTC. Decuplarea de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale a avut loc cu o zi mai devreme, în 08 august, la ora 22:15 UTC, după ce Endurance a fost cuplată cu ISS timp de 145 de zile și 18 ore.
Capsula Dragon Endeavour a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale în 02 august, la ora 06:26 UTC, după ce a fost lansată o zi mai devreme de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy al NASA de o rachetă Falcon 9. La bord s-au aflat Zena Cardman (primul zbor orbital), Michael Fincke (al 4-lea zbor spațial), niponul Kimiya Yui (al doilea zbor spațial) și rusul Oleg Platonov (primul zbor orbital), care s-au alăturat Expediției 73 de la bordul ISS.
Luna și spațiul cislunar
În 13 august, Han Xida și Wu Xianlin de la Universitatea Sun Yat-sen au folosit laserul centrului TianQin pentru a ținti retroreflectorul NGLR-1 (care are un diametru de 10 cm), aflat pe suprafața Lunii, montant pe landerul lunar Blue Ghost. Lansat în 15 ianuarie 2025, Blue Ghost a aselenizat în 02 martie în Mare Crisium și a rămas activ până în 16 martie. Laserul de la centrul TianQin a fost construit special pentru a ținti retroreflectoare pe Lună, dar și viitori sateliți ce urmează să fie lansați pe orbita Pământului, pentru detecția undelor gravitaționale.
Thales Alenia va construi pentru agenția spațială italiană (ASI) modulul lunar presurizat care va ajunge pe Lună în 2033. Multi-Purpose Habitation (MPH) este rezultatul a unui acord bilateral între NASA și ASI, parte a Acordurilor Artemis, și urmează să fie primul avanpost permanent de pe suprafața Lunii care va fi capabil să găzduiască un echipaj uman.
În 24 iulie, Senegal a devenit cea de-a 56-a națiune semnatară a Acordurilor Artemis. România a fost al 16-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, în 01.03.2022.
Lansarea misiunii Luna-27A (un lander lunar) care trebuia să aibă loc în 2028 este amânată pentru 2029, iar Luna-27B este deocamdată programată pentru lansare în 2030, conform unei declarații oficiale preluate de Interfax (amânare cauzată probabil de amânarea misiunii Luna-26, o sondă orbitală selenară).
În 07 august, agenția spațială chineză testa modulul lunar Lanyue, care urmează să transporte viitori taikonauți pe suprafața Lunii, cândva în jurul anului 2030. Câteva zile mai târziu, în 15 august, a avut loc un scurt test static al unui prototip al viitorului lansator supergreu Changzheng-10, la centrul spațial Wenchang.
Spațiul interplanetar și interstelar
În 2023, sonda OSIRIS-REx a adus pe Pământ eșantioane de pe suprafața asteroidului 101955 Bennu, care de atunci au fost analizate în mai multe laboratoare și primele rezultate au fost deja publicate într-un articol, în cel mai recent număr din Nature Astronomy. Astfel se pare că Bennu s-a format printr-un impact cu un asteroid mai mare, care ar fi conținut la suprafața sa substanțe care s-ar fi format mult mai aproape de Soare decât ajunge actuala orbită a lui Bennu, dar și material organic din spațiul interplanetar, material mult mai vechi decât restul de obiecte din sistemul nostru solar. Alte două articole cu rezultate obținute din analizarea probelor de pe Bennu au fost publicate în același număr din Nature Astronomy.
NASA și IBM au lansat un nou model open-source care poate fi folosit pentru predicții legate de activitatea solară. Denumit Surya (Soare în limba sanscrită), modelul este disponibil publicului larg pe platforma Hugging Face și pentru antrenarea lui s-au folosit 218 TB de date obținute de NASA în ultimii 9 ani.
NASA a anunțat că în campania de observații din 02 februarie, telescopul spațial James Webb a descoperit un nou satelit în jurul planetei Uranus. Acesta nu are decât 10 km în diametru și din această cauză nu a fost observat de sonda Voyager-2 în timpul survolului din 1986. Astfel, numărul de sateliți naturali ai lui Uranus a ajuns la 29. Noul satelit se află la 56000 km de centrul planetei Uranus, undeva între orbitele lui Ophelia și Bianca.
Într-un interval de doar 2 zile (13-14 august), doi asteroizi descoperiți recent au trecut relativ aproape de planeta noastră: 2025 PF2 (cu un diametru de 2-6 metri) a trecut la o distanță de 22000 km de suprafața Pământului, în timp ce 2025 PU1 (1-3 metri diametru) a trecut la 29000 km distanță de noi (ambii aflându-se pentru un scurt timp la o distanță de Pământ mai mică decât sateliții geostaționari).
Alte știri, pe scurt
Agenția spațială a Marii Britanii (United Kingdom Space Agency —UKSA) va înceta să existe ca entitate separată și va fi inclusă, din aprilie 2026, în Departamentul pentru Știință, Inovare și Tehnologie (Department for Science, Innovation and Technology —DSIT), măsură care ar urma să reducă cheltuielile bugetare pentru Marea Britanie. UKSA a fost fondată în 2010.
În 03 august, Blue Origin a derulat cu succes misiunea New Shepard NS-34, al 14-lea zbor cu echipaj uman dincolo de linia Kármán, la bordul capsulei aflându-se Arvi Bahal, Gökhan Erdem, Deborah Martorell, Lionel Pitchford, J.D. Russell, și Justin Sun. În total, 75 de oameni au experimentat câteva secunde de imponderabilitate oferite de un zbor cu New Shepard (din care 5 persoane au zburat de două ori). Lansarea a avut loc la ora 12:42 UTC și capsula RSS First Step a ajuns la sol 10 minute mai târziu, după ce a atins o altitudine maximă de 105 km.
Jim Lovell, cunoscutul membru al echipajului misiunii Apollo 13 (dar și al misiunilor Apollo 8, Gemini 12 și Gemini 7) a încetat din viață în 07 august, la vârsta de 97 de ani.
Firefly Aerospace și Space COTAN, compania privată care operează centrul spațial Hokkaido din Japonia (HOSPO) au semnat un memorandum care prevede posibilitate ca în viitorul apropiat rachete Firefly Alpha să fie lansate de pe una din rampele HOSPO, în provincia niponă Taiki.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote.