Buletin Cosmic 208
În ciuda unor probleme Juno survolează Venus, Starship efectuează al 10-lea zbor test, surprize pe Marte, India vrea să trimită un echipaj pe Lună în 2040, ESA cumpără bilete de zbor
Eclipsă de Lună!
Pentru că Buletinul Cosmic este distribuit când avem Lună Plină sau Lună Nouă, iată că acest număr este distribuit cu ocazia unei eclipse totale de Lună, vizibilă din România. De unde se vede cel mai bine eclipsa? De această dată, din Galați, nu pentru că ar fi Galațiul privilegiat prin poziția sa geografică, dar dacă sunteți în Galați în seara zilei de 07 septembrie, puteți urmări eclipsa alături de o echipă formidabilă: cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vânătorul de eclipse Cătălin Beldea, împreună cu invitații speciali Florin Mingireanu și Marian Naiman. Unde? La Astroshow, organizat la Shopping City Galați, începând cu ora 19:30 ora locală. Programul este următorul:
19:33 / răsare Luna în eclipsă parțială;
20:30 / începe eclipsa totală: Luna intră în conul de umbră al Pământului;
21:11 / maximum eclipsei totale de Lună;
21:52 / se încheie faza eclipsă totală: Luna intră în faza de eclipsă parțiala;
22:56 / se încheie faza de eclipsă parțială de Lună;
23:55 / se încheie faza de eclipsă de Lună prin penumbră.
Lansări orbitale
2025-200: În data de 06 septembrie, ora 18:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-199: În 06 septembrie, la ora 16:34 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de la centrul spațial Taiyuan, trei sateliți Yaogan (40-03A, 40-03B și 40-03C) pe orbită terestră joasă.
2025-198: În data 05 septembrie, ora 12:32 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.57), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions; a fost a 500-a lansare și recuperare a unei trepte primare Falcon.
2025-197: O rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei chineze Galactic Energy, a lansat, în 05 septembrie, la ora 11:39 UTC, mai mulți sateliț pe orbită terestră heliosincronă (Kaiyun-1 sau Jiazhou, Yuxing-3-08 și Yunyao-1-27), de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan.
2025-196: În 05 august, ora 02:34 UTC, o rachetă Changzheng-3C (cu o treaptă superioară Yuanzheng-1) a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang, satelitul experimental Shiyan-29, care a ajuns pe orbită geostaționară.
2025-195: În data 03 septembrie, ora 11:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.22), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-194: În data 03 septembrie, ora 03:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al primul zbor al noii treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-193: În seara zilei de 02 septembrie, ora 19:30 UTC, o rachetă israeliană Shavit-2 (cu combustibil solid) a urcat pe orbită terestră joasă, de la baza aeriană Palmachim, satelitul militar Ofeq-19; din cauza poziției geografice, lansările orbitale din Israel au loc spre vest, ceea ce înseamnă o penalizare a performanței rachetei.
2025-192: În data 30 august, ora 11:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.14), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-191: În data 30 august, ora 04:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-190: În data 28 august, ora 05:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.11), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas (este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon a zburat pentru a 30-a oară).
2025-189: În data 27 august, ora 11:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.56), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions, fiind a 400-a recuperare a unei trepte primare Falcon pe o barjă (după recuperarea treptei primare din misiunea CRS-8 din aprilie 2016).
2025-188: În 26 august, la ora 18:53 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită terestră heliosincronă satelitul de observație NAOS (LUXEOSys) al Ministerului Afacerilor Externe din Luxemburg, împreună cu alți sateliți de mici dimensiuni, inclusiv Capella-16 (Capella Space) și Pelican 3 și 4 (Planet Labs); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1063, aflată la cel de-al 27-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a fost recuperată la sol, pe Landing Zone 4.
2025-187: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 25 august, ora 19:08 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți de telecomunicație Guowang (misiunea WHWD-10) pe orbită terestră joasă.
2025-186: În 24 august, ora 06:45 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, capsula Dragon C211 în misiunea CRS-33 pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale cu 2.3 tone de provizii; la bord se află și o cantitate suplimentară de combustibil, pentru că în timpul misiunii, capsula andocată la modulul american Harmony va fi folosită pentru a modifica orbita Stației Spațiale Internaționale.
2025-185: În 23 august, la ora 22:42 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia, satelitul Lyra-2 al companiei EchoStar, împreună cu alți 14 sateliți americani (misiunea Live, Laugh, Launch).
2025-184: În data 22 august, ora 17:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.6), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22421 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12531; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 58298 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
De obicei, pentru creșterea altitudinii Stației Spațiale Internaționale (pentru a contracara efectul frecării cu atmosfera și/sau pentru a alinia stația cu rampele de lansare a viitoarelor misiuni) se folosesc propulsoarele navei cargo Progress, andocată la modulul Zvezda al ISS. Astfel, Progress "împinge" stația spațială "mai sus" pe orbită. În misiunea CRS-33 am avut însă parte de o premieră: altitudinea stației a fost ridicată folosind propulsoarele Draco ale capsulei Dragon C211, andocată la modulul american Harmony; înainte de lansarea capsulei în misiunea cargo CRS-33, Dragon a fost alimentată cu mai mult combustibil decât de obicei, tocmai pentru a testa acest timp de manevre. Acest lucru se face și pentru ca NASA să poată controla altitudinea Stației Spațiale Internaționale independent de Roscosmos, dar și pentru ca SpaceX să testeze viitoare sisteme care vor fi folosite pentru vehiculul ce urmează să fie construit (un Dragon ceva mai mare), cu care NASA să deorbiteze în siguranță Stația Spațială Internațională, probabil în jurul anului 2031. În trecut, și capsula Cygnus a companiei Northrop Grumman a mai efectuat astfel de teste, însă de anvergură mai mică, pentru că Cygnus se afla andocată la ISS într-o poziție ușor defavorabilă pentru astfel de manevre. Dragon C211 va efectua principalele manevre de ajustare a orbitei pe durata misiunii CRS-33, pentru că are suficient combustibil la bord pentru a depăși de 1.5 ori performanțele navei cargo Progress.
Marte
Există un site realizat de NASA și ESA, unde puteți vedea, în timp real, poziția a 5 sonde care orbitează în prezent planeta Marte. Proiectul se numește Mars Relay Network (MRN) și el poate fi extins în viitor și pentru alte sonde marțiene. Animația este foarte bine făcută: când o sondă marțiană comunică cu Pământul, acest lucru este reprezentat printr-o animație și este indicată și antena de pe Pământ care recepționează, în timp real, semnalul radio al sondei.
Analizând cutremurele marțiene, adică datele oferite de sonda Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport (InSight) între 2018 și 2022, un cercetător american sugerează că nucleul planetei Marte ar fi unul solid, cu un diametru de aproximativ 600 de kilometri; studiul a fost publicat recent în revista Nature.
Folosind tot datele înregistrate de sonda InSight, o echipă de cercetători relevă noi detalii despre mantaua planetei Marte: se pare că aceasta prezintă mai multe neregularități, motiv pentru care undele seismice de înaltă frecvență detectate de InSight ajungeau cu o ușoară întârziere. Marte nu are plăci tectonice, iar interiorul planetei a rămas, în mare parte, așa cum era imediat după formarea plantei, așa că mai păstrează urmele bombardamentelor cu asteroizi de la începutul sistemului nostru solar. Rezultatele au fost publicate recent în Science.
Spațiul interplanetar și interstelar
Sonda europeană Juice, aflată în drum spre Jupiter, a efectuat, în 31 august, al doilea survol al planetei Venus, necesar pentru a ajunge la Jupiter—însă nu fără emoții. Lansată în aprilie 2023 de o rachetă Ariane 5 pentru a studia sateliții jovieni Ganymede, Callisto și Europa, sonda Jupiter Icy Moons Explore (Juice) are nevoie de 4 survoluri pentru a atinge viteza necesară unei traiectorii spre Jupiter. Anul trecut, tot în august, sonda a survolat Luna și Pământul, iar la ora 06:28 UTC, în 31 august 2025, sonda a trecut pe lângă Venus și profitând de gravitația planetei, și-a mărit viteza. Problemele au apărut în 16 iulie, când sonda, aflată la 200 km distanță de Pământ, părea că a refuzat să mai comunice: stația de urmărire de la Cebreros, Spania, nu a mai primit nici un semnal de la Juice. Nici stația New Norcia din Australia nu a primit vreun semnal, ceea ce însemna că problema era la bordul sondei, nu la antenele stațiilor de urmărire. Până la urmă, după 20 de ore și după mai multe comenzi trimite spre sondă, aceasta și-a activat amplificatorul de la bord și conexiunea cu Pământul a fost restabilită. Din cauza unei erori de sincronizare, Juice avea amplificatorul dezactivat și semnalul trimis de sondă era prea slab pentru ca acesta să fie captat de antenele de pe Pământ. Alte două survoluri sunt planificate înainte ca sonda să ajungă la destinație: în septembrie anul viitor, dar și în ianuarie 2029, sonda va mai trece pe lângă planeta noastră, urmând ca în iulie 2031 să ajungă pe orbita lui Jupiter.
Conform celui mai recent newsletter publicat de Near-Earth Objects Coordination Centre (NEOCC) al ESA, în prezent sunt identificați 39151 de asteroizi și 123 de comete care pot reprezenta un potențial pericol pentru Pământ (obiecte care se pot ajunge în apropierea planetei noastre), din care 1808 astfel de obiecte fiind observate pentru prima dată în acest an. Conform ESA, un obiect potențial periculos înseamnă un obiect a cărui orbită în jurul Soarelui are un periheliu de 1.3 unități astronomice sau mai mică.
Știri locale
La doar 40 de zile după ce a revenit pe Pământ de la bordul Stației Spațiale Internaționale, astronautul Tibor Kapu a participat la ceremonia de închidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca. «Când eram în spațiul cosmic, nu vedeam granițe de țări, nu vedeam linii întrerupte, nu vedeam puncte de trecere a frontierei și nici culori pastelate care acoperă teritoriul unor țări întregi. În schimb, am văzut Bazinul Carpatic, Dunărea, Tisa, lacul Balaton, Harghita, lacul Fertő şi tot ceea ce ne face maghiari.» a declarat acesta pe scena evenimentului clujean care s-a încheiat duminică, 24 august. Tibor Kapu a făcut parte din echipajul misiunii comerciale Axiom-4, care a fost lansat în 25 iunie, a andocat la modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale în ziua următoare și a revenit pe Pământ în 15 iulie. Acesta a ajuns în spațiu ca urmare a unui contract între agenția spațială maghiară și compania Axiom Space.
Alte știri, pe scurt
În următorii 15 ani, agenția spațială indiană ISRO își propune să lanseze peste 100 de sateliți (12-15 sateliți anual), mai multe sonde lunare Chandrayaan, o constelație de telecomunicații plasată pe orbita terestră joasă (un Starlink indian), să construiască o stație spațială pe orbita Pământului și să trimită un astronaut indian pe Lună. India plănuiește să transforme sistemul de geolocalizare IRNSS (rebotezat NavIC) dintr-unul regional, cum este în prezent, într-un sistem cu adevărat global, rivalizând cu GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (Europa) sau Beidou (China). Chandrayaan-4 urmează să fie o misiune care să aducă pe Pământ mostre de sol lunar, Chandrayaan-5 va fi o misiune în colaborare cu JAXA (misiunea LUPEX), în care un lander indian va transporta la polul sud lunar un rover japonez iar următoarele trei misiuni Chandrayaan vor forma o constelație plasată pe orbita lunară, pentru a asigura sprijinul logistic pentru o viitoare misiune lunar cu echipaj, care urmează să aibă loc în jurul anului 2040. Pentru aceste misiuni ambițioase, India va dezvolta un nou lansator orbital supergreu, Lunar Module Launch Vehicle (LMLV), care urmează să debuteze în 2035.
Zborurile cosmice ar putea accelera procesul de îmbătrânire biologică, conform unui studiu publicat recent în revista Cell; este citat și un studiu mai vechi, din 2019, realizat pe cei doi astronauți gemeni, Mark și Scott Kelly, studiu în care Mark a rămas pe Pământ în timp ce Scott s-a aflat pe orbită timp de 340 de zile, într-un zbor de lungă durată.
Compania Astrobotic va începe de anul viitor să testeze vehiculul Xodiac la centrul spațial Andøya din Norvegia. Xodiac, dezvoltat inițial în 2015 de Masten, companie achiziționată de Astrobotic în 2022. Xodiac este un vehicul destinat testării diverselor tehnologii necesare pentru decolare și aterizare la punct fix, având până în prezent peste 175 de zboruri suborbitale (ultimul zbor a avut a avut loc în luna mai, când Xodiac s-a prăbușit la finalul zborului, în deșertul Mojave din SUA). Începând de anul viitor, Xodiac va începe testele la Andøya, alături de un alt vehicul proiectat pentru a testa tehnologii de aterizare la punct fix: Themis, dezvoltat de compania europeană ArianeGroup.
În timp ce tot mai multe companii aeriene americane semnează acorduri cu SpaceX pentru serviciul Starlink, compania aeriană americană JetBlueeste prima companie care semnează un contract cu Kuiper pentru conexiunea la internet de la bordul aeronavelor sale. Clienții JetBlue ar trebui să se bucure de conexiune la internet prin sateliții lui Jeff Bezos din 2027, conform unui comunicat oficial al companiei.
În 28 august, compania Rocket Lab a inaugurat o nouă rampă de lansare (LC3) în cadrul complexului Mid-Atlantic Regional Spaceport (MARS) din insula Wallops, Virginia, SUA. De aici, Rocket Lab dorește să lanseze viitoarea rachetă reutilizabilă Neutron, cândva în 2025 (deși probabil 2026 ar fi un termen mai realist). MARS are în prezent 4 rampe de lansare: 0A (LC0) folosită de racheta Antares, 0B (LC1) folosită de racheta Minotaur, 0C (LC2) dată în folosință în 2019 și folosită de Rocket Lab pentru lansarea rachetei Electron și acum și 0D (LC4), care urmează să fie folosită de Neutron.
Inițiativa Flight Ticket este o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Comisia Europeană pentru companiile și instituțiile europene, cu scopul de a testa și demonstra noi produse și aplicații în spațiu prin încurajarea utilizării noilor lansatoare europene comerciale. Astfel, ESA a semnat primele 5 contracte din cadrul inițiativei Flight Ticket: 3 misiuni au fost acordate companiei italiene Avio (care va folosi racheta Vega-C de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză) și 2 misiuni au fost acordate companiei germane Isar (care va folosi racheta Spectrum, de pe rampa centrului spațial Andøya din Norvegia). Lansările efectuate de Avio urmează să testeze soluții pentru deorbitarea sateliților inactivi (misiunea ET Pack a companiei spaniole Persei), cubesatul experimental Pluto al agenției spațiale germane (German Aerospace Center, DLR) și satelitul GapMap-1 al companiei franceze Grasp, care va măsura gazele cu efect de seră din atmosferă. Cât privește compania Isar, aceasta a reușit să contracteze două lansări pentru viitoarea rachetă Spectrum: o misiune cu doi sateliți de mici dimensiuni ai companiei Inifite Orbits, pentru testarea manevrelor de deorbitare a sateliților inactivi și trei cubesats ai companiei olandeze Isispace.
Al 10-lea zbor test Starship (Booster 16 și Ship 37) a avut loc în 26 august, la ora 23:30 UTC. Separarea celor două trepte s-a desfășurat fără incidente, treapta primară a revenit deasupra oceanului conform planului (nu a fost recuperată), treapta a doua a ajuns intactă în spațiu, pentru prima dată ușa calei s-a deschis și cei opt "sateliți" Starlink au fost eliberați (de fapt niște machete, pe o traiectorie suborbitală), repornirea unui motor Raptor a reușit și Ship 37 a revenit (cât de cât) întreagă prin atmosferă, amerizând la punct fix, în apele Oceanului Indian. O explozie în camera motoarelor a avut loc în timpul zborului, dar una peste alta este un test reușit. Mai este mult până departe, dar testul este un mare pas înainte.
Ecouri din trecut
În 1973, NASA plănuia să trimită un echipaj care să survoleze planeta Venus. Misiunea urma să dureze aproximativ 1 an și pentru lansare trebuia să fie folosită o rachetă Saturn V. Echipajul urma să folosească treapta superioară S-IVB pe post de modul de locuit: după consumarea combustibilului în urma unei manevre care ar fi trimis modulul de comandă spre Venus, interiorul S-IVB ar fi fost similar cu o stație spațială Skylab, oferind echipajului suficient spațiu pentru o misiune de lungă durată. După un ocol al planetei, echipajul ar fi revenit pe Pământ. Lansarea rachetei Saturn V pentru această misiune urma să aibă loc în 31 octombrie 1973, survolul planetei Venus ar fi avut loc în 03 martie 1974 și echipajul ar fi revenit pe Pământ în 01 decembrie 1974. Din păcate, din cauza reducerii bugetului NASA după primele aselenizări, această misiune nu a mai avut loc niciodată. Însă au rămas în arhive documentațiile tehnice ale misiunii, care pot să fie consultate pe site-ul NASA Technical Reports Server (NTRS)
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.