Buletin Cosmic 210
Avion spațial european testat în România, Dream Chaser nu mai zboară spre ISS, cometa interstelară survolează Marte, noi astronauți americani, Avio pregătește o treaptă secundară reutilizabilă
Lansări orbitale
2025-223: În data 03 octombrie, ora 14:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.39), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-222: În 29 septembrie, la ora 03:00 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa LC3 a centrului spațial Xichang, doi sateliți Shiyan-30 (A și B), care au ajuns pe orbită terestră joasă. A fost a 100-a lansare a unei rachete Changzheng-2D, a doua rachetă care ajunge la acest număr de lansări.
2025-221: În data 29 septembrie, ora 02:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-220: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 27 septembrie, ora 12:40 UTC, un nou set de 5 sateliți SatNet (Guowang, sau WHWD) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.
2025-219: În 26 septembrie, la ora 19:28 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul meteorologic Fengyun-3H, care va înlocui satelitul Fengyun-3D; lansarea a avut loc de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2025-218: În data 26 septembrie, ora 04:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-217: O rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, în 25 septembrie, la ora 12:09 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, un nou set de 27 de sateliți Kuiper, care au ajuns pe orbita terestră joasă; este a patra lansare Kuiper realizată de o rachetă Atlas V (Kuiper KA-03), dintr-un total de 9 astfel de lansări contractate.
2025-216: În data 25 septembrie, ora 08:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.15), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2024-215: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 24 septembrie, la ora 11:30 UTC, satelitul Interstellar Mapping and Acceleration Probe (IMAP) spre punctul Langrange Soare-Pământ L1, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; împreună cu IMAP au mai fost lansați alți doi sateliți, Carruthers Geocorona Observatory (GLIDE) și Space Weather Follow On-Lagrange 1 (SWFO-L1), spre aceeași destinație; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1096, aflată la al 2-lea zbor, care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-214: În 24 septembrie, ora 07:56 UTC, o rachetă chineză Jielong-3 a lansat pe orbită terestră heliosincronă 12 sateliți GeeSat și satelitul Shikongxing-01 (ambii ai companiei Geespace, misiunea Gili-06); lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang amplasată în Marea Galbenă.
2025-212: În data 21 septembrie, ora 10:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.27), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2025-213: În 22 septembrie, ora 17:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de sateliți Starshield (varianta militară a sateliților Starlink) de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, pe orbită terestră heliosincronă (misiunea NROL-48); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1081, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 4, la finalul celui de-al 18-lea zbor.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22675 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12735; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65160 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
O a treia tentativă de ridicare a orbitei Stației Spațiale Internaționale folosind capsula Dragon C211 (misiunea CRS-33) s-a încheiat cu o comandă manuală de suspendare a manevrei după doar 3 minute și 45 de secunde, deși manevra trebuia să dureze 19 minute și 22 de secunde (primele două tentative nu a avut probleme și s-au încheiat după perioada de timp prestabilită). SpaceX și NASA nu au oferit o explicație pentru suspendarea manevrei, dar aceasta a fost reluată câteva ore mai târziu și s-a încheiat după cele 15 minute planificate, fără alte incidente. Astfel, orbita Stației Spațiale Internaționale a fost ajustată pentru aterizarea capsulei Soiuz MS-27 și pentru sosirea capsulei Soiuz MS-28.
În 26 septembrie, Chen Zhongrui și Wang Jie au efectuat cea de-a 4-a activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou-20. Cei doi au fost asistați de Chen Dong, care a rămas în interiorul stației spațiale Tiangong, manipulând brațul robotic exterior stației. Taikonauții au instalat panouri de protecție împotriva impactului cu micrometeoroizi și au inspectat câteva experimente aflate în desfășurare în afara stației spațiale, într-o activitate extravehiculară care a durat aproximativ 6 ore.
Luna și spațiul cislunar
Blue Origin anunță că va lansa un satelit lunar, Oasis-1, partea a unui proiect mai ambițios, denumit Oasis, pentru identificarea resurselor naturale disponibile în solul lunar. Oasis-1 va fi plasat pe o orbită lunară foarte joasă, de unde va căuta rezerve de apă, heliu-3, radionuclizi, pământuri rare, metale prețioase și alte resurse care pot să fie în viitor exploatate. Proiectul va fi derulat împreună cu agenția spațială din Luxemburg și tehnologiile dezvoltate în cadrul Proiectului Oasis vor putea fi folosite în viitor și pe Marte sau în activitățile de minerit de asteroizi. Blue Origin lucrează deja la Blue Alchemist, un set de tehnologii care vor folosi praful lunar pentru producerea de oxigen, panouri solare sau cabluri electrice.
Compania japoneză ispace va colabora cu ElevationSpace pentru dezvoltarea unei capsule care să poată transporta pe Pământ, în viitorul apropiat, eșantioane de sol selenar. Dacă va reuși acest lucru, ispace și ElevationSpace vor deveni primele companii private care vor reuși acest lucru. Deja se află în lucru un vehicul denumit Orbital Transfer Vehicle (OTV), derivat din actualul lander lunar al companiei ispace, care urmează să fie integrat în viitoarea misiune de prelevare de sol lunar.
Artemis II, misiunea în care un echipaj uman—aflat la bordul unei capsule Orion—va da un ocol Lunii, este programată pentru lansare în 05 februarie 2026; va fi a doua lansare a rachetei Space Launch System (SLS, după zborul inaugural realizat fără astronauți la bord) și echipajul este format din americanii Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen; fereastra de oportunitate pentru data de 05 februarie se întinde pe 120 de minute. Echipajul a decis ca noua capsulă Orion folosită în misiunea Artemis II se va numi Integrity.
Spațiul interplanetar și interstelar
Sondele agenției spațiale europene (ESA) sunt cu ochii pe cometa interstelară 3I/ATLAS! În 03 octombrie, cometa s-a apropiat la distanța minimă de Marte, așa că sondele europene Mars Express și Trace Gas Orbiter (TGO) au fost cu ochii pe sonda interplanetară 3I/ATLAS. Deși aceste sonde nu au fost proiectate pentru observații astronomice, ele vor încerca să ofere cât mai multe informații despre cometa interstelară. Mai târziu, în 02 noiembrie, sonda Juno, aflată în drum spre Jupiter, va observa cometa 3I/ATLAS în timpul activității sale maxime, urmând ca în 25 noiembrie, când Juno se va afla într-o zonă cu temperaturi mai scăzute, să efectueze în siguranță observații de mai lungă durată.
Asteroidul C15KM95, cu un diametru mai mic de 1 metru, a trecut la doar 300 km deasupra Antarcticii, în data de 01 octombrie, la ora 00:54 UTC. A fost detectat la câteva ore după ce s-a frecat ușor de atmosfera noastră. Dacă cineva din Antarctica ar fi știut unde să se uite, l-ar fi văzut cu ochiul liber: asteroidul a avut pentru scurt timp magnitudinea 1 (aproximativ aceeași strălucire ca stelele Aldebaran, Spica sau Antares). Ulterior, s-a determinat că nu era vorba despre un asteroid nou, ci despre 2025 TF1.
Sonda americană Psyche, aflată în drum spre asteroidul cu același nume, a stabilit un nou record în materie de comunicații laser: semnalul trimis de pe Pământ a ajuns la sonda aflată la peste 350 milioane kilometri, a fost recepționat de aceasta și retransmis înapoi pe Pământ; a fost la 65-lea și ultimul astfel de test realizat de NASA, care speră să poată folosi astfel de tehnologii de comunicații prin laser și în cadrul altor misiuni, fiind vizate în special viitoarele misiuni marțiene.
Sonda Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, and Security - Apophis Explorer (OSIRIS-APEX, continuarea misiunii OSIRIS-REx) a survolat marți, 23 septembrie, Pământul, folosindu-se de atracția gravitațională a planetei noastre pentru o corecție a traiectoriei; sonda OSIRIS-APEX s-a apropiat, la ora 16:56 UTC până la 3400 km de Pământ; obiectivul OSIRIS-APEX este ca în aprilie 2029, sonda să survoleze asteroidul 99942 Apophis, care se va apropia până la 31600 km de Pământ.
Despre exoplanetele mai mari decât Pământul dar mai mici decât Neptun (de exemplu, K2-18b, așa-numitele exoplanete hyceene, o clasă de planete care nu se regăsește în sistemul nostru solar) se credea că adăpostesc un uriaș ocean care ar fi putut conține și forme de viață, sau cel puțin părea să aibă toate ingredientele necesare unor forme de viață așa cum le cunoaștem noi. Însă un studiu recent, publicat în The Astrophysical Journal Letters, aduce argumente care contrazice prezența oceanului imens la suprafața acestor planete, reducând astfel considerabil șansele care aceste planete să găzduiască forme de viață.
Știri locale
Institutul Național de Cercetare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) a finalizat recent testele de calificare și validare pentru modelul de testare a aterizării viitorului avion spațial european Space Rider. Modelul folosit în aceste teste este un prototip la scară reală care corespunde ca dimensiuni, masă, formă și tren de aterizare cu modulul de reintrare prin atmosferă a vehiculului Space Rider. Urmează alte teste înainte ca Space Rider să fie lansat spre orbită și să intre oficial în portofoliul ESA.
Alte știri
Dream Chaser, avionul spațial orbital dezvoltat de compania Sierra Space, continuă să întârzie și NASA și-a pierdut răbdarea: zborul inaugural este acum programat pentru a doua parte a anului viitor, însă nu va mai fi un zbor spre Stația Spațială Internațională, ci va fi un zbor orbital fără rendezvous și andocarea la avanpostul orbital. Este posibil ca în viitor NASA să solicite misiuni cargo pe care Sierra Space să le execute cu Dream Chaser (NASA iși va reduce semnificativ colaborarea cu Sierra Space), dar în același timp este foarte posibil ca Dream Chaser să nu mai ajungă niciodată să andocheze la ISS.
Treapta primară care urma să fie folosită în următorul zbor al rachetei Firefly Alpha (007, o misiune pentru Lockheed Martin) a explodat în 30 septembrie pe standul de teste din Briggs, Texas. Zborul 007 urma să fie primul zbor după lansarea ratată din aprilie, când treaptă secundară s-a oprit prematur, lucru ce a dus la pierderea satelitului.
«During testing at Firefly’s facility in Briggs Texas, the first stage of Firefly’s Alpha Flight 7 rocket experienced an event that resulted in a loss of the stage. Proper safety protocols were followed, and all personnel are safe. The company is assessing the impact to its stage test stand, and no other facilities were impacted.»
Avio va dezvolta o rachetă cu o treaptă superioară reutilizabilă. Compania italiană a primit €40 de milioane de la ESA pentru ca în următorii 2 ani să proiecteze un astfel de vehicul, care pare să fie derivat din actuala rachetă Vega-C: treapta primară este un propulsor P120C (cu combustibil solid) iar treapta superioară reutilizabilă ar urma să fie propulsată de motoare MR10 (cu metan și oxigen lichid), motoare ce urmează să fie folosite și pentru Vega-E, următoarea iterație a rachetei Vega-C.
Dream Chaser, avionul spațial orbital dezvoltat de compania Sierra Space, continuă să întârzie și NASA și-a pierdut răbdarea: zborul inaugural este acum programat pentru a doua parte a anului viitor, însă nu va mai fi un zbor spre Stația Spațială Internațională, ci va fi un zbor orbital fără rendezvous și andocarea la avanpostul orbital. Este posibil ca în viitor NASA să solicite misiuni cargo pe care Sierra Space să le execute cu Dream Chaser (NASA iși va reduce semnificativ colaborarea cu Sierra Space), dar în același timp este foarte posibil ca Dream Chaser să nu mai ajungă niciodată să andocheze la ISS.
În 23 septembrie, ora 00:00 UTC, Rocket Lab a lansat al 4-lea vehicul suborbital HASTE, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wallops din Virginia. Hypersonic accelerator suborbital test electron (HASTE) este un vehicul hipersonic derivat din racheta Electron, care poate transporta 700 de kilograme la o altitudine de peste 80 km. Aceasta a fost urmată de o nouă lansare, doar câteva zile mai târziu, în 01 octombrie, la ora 00:28, de pe aceeași rampă.
Ben Bailey (38 ani), Lauren Edgar (40 ani), Adam Fuhrmann (35 ani), Cameron Jones (35 ani), Yuri Kubo (40 ani), Rebecca Lawler (38 ani), Anna Menon (39 ani), Imelda Muller (34 ani), Erin Overcash (34 ani) și Katherine Spies (43 ani) au fost selectați de NASA (dintr-un total de peste 8000 de aplicanți) pentru a face parte din cel de-al 24-lea grup de candidați pentru a deveni viitori astronauți americani. Candidații din acești an sunt grupul cu cea mai mare pondere a femeilor, dar și primul grup din 1985 fără o persoană de culoare.
În 23 septembrie, ora 00:00 UTC, Rocket Lab a lansat al 4-lea vehicul suborbital HASTE, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wallops din Virginia. Hypersonic accelerator suborbital test electron (HASTE) este un vehicul hipersonic derivat din racheta Electron, care poate transporta 700 de kilograme la o altitudine de peste 80 km. Aceasta a fost urmată de o nouă lansare, doar câteva zile mai târziu, în 01 octombrie, la ora 00:28, de pe aceeași rampă.Agenția spațială din Coreea de Sud (KASA) a anunțat în 22 septembrie că a semnat un memorandum cu provincia Jeju pentru demararea unui sistem propriu de poziționare prin satelit, o variantă locală la sistemele globale GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou.
În 18 septembrie, de pe rampa centrului spațial Imam Khomeini din Semnan (Iran) a fost lansată o rachetă. Cel mai probabil este vorba despre o rachetă Zoljanah (ماهوارهبر ذوالجناح), cu combustibil solid, care pare că a eșuat la scurt timp după lansare, pentru că nu a ajuns decât până la câțiva kilometri altitudine. Însă nu știm dacă a fost o tentativă de zbor suborbital (racheta Zoljanah a mai fost folosită în trecut pentru zboruri suborbitale) sau o încercare, în premieră, de a trimite racheta Zoljanah spre orbită.
Compania Maxar, cu peste 2000 de angajați și cunoscută pentru sateliții care oferă imagini de înaltă rezoluție ale suprafeței Pământului, își schimbă denumirea. Astfel, de la 01 octombrie, Maxar Intelligence devine Vantor și Maxar Space Systems devine Lanteris. Decizia a fost luată după ce în 2023 compania Advent Internațional a preluat compania Maxar Technologies cu suma de 6.4 miliarde de dolari.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.