Buletin Cosmic 211
Noi concedieri la JPL, NASA redeschide competiția pentru landerul lunar din misiunea Artemis-3, un nou echipaj ajunge pe Tiangong, o nouă navă cargo andochează la ISS
Lansări orbitale
2025-250: În 03 noiembrie, la ora 03:47 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat satelitul militar Yaogan-46 de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; acesta a fost plasat pe orbită geostaționară de transfer, urmând să ajung pe orbită geostaționară.
2025-249: În 02 noiembrie, la ora 11:30 UTC, o rachetă indiană LVM3 a lansat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații GSAT-7R (CMS-03), de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan; cu o masă de 4.4 tone, este cel mai greu satelit geostaționar lansat de o rachetă LVM3 și pentru prima dată treapta secundară C20 a fost repornită, pentru o a doua manevră de inserție orbitală.
2025-248: În 02 noiembrie, la ora 05:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, în misiunea de ridesharing Bandwagon-4, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primată B1091, care după cel de-al 3-lea zbor a revenit la sol, pe Landing Zone 2 (LZ-2).
2025-247: În data 31 octombrie, ora 23:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.23), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-246: În 31 octombrie, la ora 15:44 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat pe orbită terestră joasă capsula Shenzhou-21, spre stația spațială chineză Tiangong (cu care a andocat după doar aproximativ 3.5 ore); lansare a avut loc de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan.
2025-245: În data 29 octombrie, ora 16:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.37), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-244: În data 28 octombrie, ora 00:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2024-243: În data 26 octombrie, ora 15:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.21), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-242: În 26 octombrie, la ora 03:55 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul de observație Gaofen 14-02, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.
2025-241: În 26 octombrie, la ora 00:00 UTC, a debutat racheta niponă H3 în configurația 24W, cu 4 boostere auxiliare și un con protector de dimensiuni mai mari, pentru a acomoda nava cargo HTV-X, care a fost lansată spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima.
2025-240: În data 25 octombrie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-239: În 24 octombrie, la ora 01:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul spaniol de telecomunicații SpainSat NG II al companiei Hisdesat (care va înlocui satelitul Spainsat); treapta primară B1076, aflată la cel de-al 22-lea zbor, nu a mai fost recuperată după această lansare.
2025-238: În 23 octombrie, ora 14:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, pe orbită geosincronă, satelitul experimental TJS-20.
2025-237: În data 22 octombrie, ora 14:16 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.5), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-236: În data 19 octombrie, ora 19:24 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.19), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You; cu această ocazie, SpaceX a lansat satelitul Starlink cu numărul 10000.
2025-235: În data 19 octombrie, ora 17:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.17), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon zboară de 31 de ori.
2025-234: În 19 octombrie, ora 03:30 UTC, o rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a companiei CAS Space a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan, satelitul pakistanez PRSC-HS1, împreună cu doi sateliți chinezești AIRSAT (Zhongke): TerraX-1 și Beibuwan-1.
2025-233: În 17 octombrie, ora 07:10 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa 9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți Qianfanpentru megaconstelația Spacesail (G60); sateliții de comunicație au fost plasați pe orbită terestră polară.
2025-232: În data 16 octombrie, ora 09:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.52), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-231: În 16 octombrie, ora 01:33 UTC, or rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang pentru megaconstelația SatNet (WHWD) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.
2025-230: O rachetă Falcon 9 a lansat în 15 octombrie, ora 23:06 UTC, un set de 21 de sateliți militari pentru Space Development Agency (SDA), pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; misiunea T1TL-C este a doua contractată de SDA pentru programul Transport Layer Tranche 1 (T1TL-C); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1093 care, după cel de-al 7-lea zbor, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.
2025-229: În 14 octombrie, ora 16:30 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul StriX-5 al companiei Synspective, pentru observații SAR (misiunea Owl New World).
2025-228: În 14 octombrie, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, a 3-a misiune Kuiper pentru compania Kuiper Systems (Amazon), constând în 24 de sateliți de comunicații care au ajuns pe orbită terestră joasă (Kuiper KF-03); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1092, aflată la cel de-al 2-lea zbor, care a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-227: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 13 octombrie la ora 10:00 UTC, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul Shiyan-31pe orbita terestră joasă.
2025-226: În 11 octombrie, la ora 02:15, o rachetă Yinli-1 (Gravity-1) a companiei Orienspace a lansat, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă, trei sateliți spre orbită terestră heliosincronă: Jilin-1 și doi sateiți Shutianyuxing. A fost al 2-lea zbor al rachetei Yinli-1.
2025-225: În data 08 octombrie, ora 03:54 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-224: În data 07 octombrie, ora 06:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.59), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23162 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13119; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65664 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
În 02 noiembrie, Stația Spațială Internațională a împlinit 25 de ani de prezență umană continuă la bord, un record absolut, care continuă să fie doborât cu fiecare zi în care un astronaut se află pe orbita Pământului.
Capsula Shenzhou-21 a fost lansată în 31 octombrie, la ora 15:44 UTC spre stația spațială Tiangong, de o rachetă Changzheng-2F; andocarea la modulul central Tianhe a avut loc după doar 3.5 ore de la desprinderea de rampa de lansare. La bordul Shenzhou-21 s-au aflat Zhang Lu, Wu Fei (cel mai tânăr taikonaut care a ajuns în spațiu până acum, 32 ani) și Zhang Hongzhang, dar și 4 șoricei care vor reveni pe Pământ în câteva zile, la bordul Shenzhou-20, împreună cu echipajul acestei capsule (Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie).
Misiunea Soiuz MS-28, programată pentru lansare în 27 noiembrie 2025 de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a suferit o problemă în timpul campaniei de pregătire: capsula desemnată inițial pentru această misiune (vehiculul nr. 759) a suferit deteriorări ale scutului termic. Ca urmare, Roscosmos a înlocuit capsula deteriorată cu vehiculul nr. 753, care fusese inițial rezervat pentru misiuni turistice. Echipajul viitoarei misiune Soiuz MS-28 este compus din Serghei Kud-Sverchkov, Sergei Mikaev și astronautul american Christopher Williams, care l-a înlocuit pe Oleg Platonov în urma prelungirii acordului de schimb de zboruri ISS între NASA și Roscosmos.
Satelitul rus Luch (Olymp, NORAD ID 40258), a fost retras de pe orbita activă pe una specială, destinată sateliților inactivi, după 11 ani de activitate. Compania americană Slingshot Aerospace a anunțat că a urmărit o serie de manevre ale satelitului pe parcursul lunii octombrie 2025, care l-au plasat la aproximativ 300 de kilometri deasupra centurii geostaționare. Lansat pe 27 septembrie 2014, Luch a fost folosit pentru comunicații și retransmisia datelor, dar a atras rapid îngrijorări internaționale. Agențiile spațiale occidentale și analiștii l-au acuzat că se apropia periculos de aproape de sateliții comerciali și militari vestici, comportament văzut ca tentative de supraveghere sau colectare de informații. Cu o durată de viață proiectată de aproximativ 15 ani, acesta a fost retras după doar 11 ani, în timp ce succesorul său, Luch (Olymp) 2, rămâne activ în orbita geostaționară.
China și Pakistan au anunțat oficial începerea procesului de selecție a astronauților pakistanezi care vor participa la misiuni pe stația spațială chineză, conform unui acord de cooperare semnat în februarie 2025. Agenția Chineză pentru Zboruri Spațiale cu Echipaj a declarat joi, 30 octombrie 2025, că doi astronauți pakistanezi vor fi antrenați alături de astronauții chinezi, iar unul dintre aceștia va fi selectat pentru o misiune spațială de scurtă durată spre stația spațială chineză Tiangong. Procesul de selecție urmează modelul folosit pentru astronauții chinezi și se desfășoară în trei etape: selecția preliminară (în curs de desfășurare în Pakistan), a doua rundă de selecție și selecția finală (ambele în China).
Compania australiană High Earth Orbit Robotics (HEO) a reușit să captureze imagini ale misteriosului satelit chinezesc Xinjishu Yanzheng-7 (XJY-7) înainte ca acesta să reintre în atmosfera Pământului, pe 16 octombrie 2025. Satelitul a fost lansat în decembrie 2020 în zborul inaugural al rachetei Changzheng-8 și a rămas în orbită geostațională timp de aproape cinci ani pentru scopuri nespecificate. Oficial acesta este descris ca fiind un satelit de verificare a tehnologiilor noi, dar scopul său exact a rămas necunoscut. Utilizând o rețea de sateliți de observare, HEO a reușit să captureze imagini ale XJY-7 din multiple unghiuri și să creeze un model 3D al acestuia, dezvăluind prezența unei antene parabolice de mari și două panouri solare fixe, probabil pentru observații SAR. Satelitul a reintrat în atmosfera Pământului în 16 octombrie, deasupra insulelor Canare.
Cosmonauții ruși Serghei Rîjikov și Alexei Zubrițki au finalizat cu succes a doua lor ieșire în spațiu din acest an, în 29 octombrie, instalând echipamente științifice în exteriorul modululului Nauka al Stației Spațiale Internațională. Activitatea extravehiculară a început conform programului la 14:19 UTC și a durat 6 ore și 54 de minute, depășind timpul planificat inițial de 6 ore și 28 de minute. Rîjikov a purtat costumul spațial Orlan-ISS nr. 7, în timp ce Zubrițki a folosit costumul Orlan-ISS nr. 6. Obiectivul principal al misiunii a fost instalarea unor echipamente științifice destinate studierii influențelor sateliților asupra ionosferei Pământului. Pe lângă instalarea echipamentului principal, cosmonauții au efectuat mai multe sarcini de întreținere, inclusiv curățarea unui hublou al modulului MLM și înlocuirea casetei cu echipamente științifice pentru experimentul Ekran-M.
Cea mai nouă navă cargo orbitală a fost lansată în 26 octombrie, la ora 00:00 UTC de o rachetă niponă H3. În trecut, JAXA folosea pentru transportul de cargo spre ISS nava HTV (H-II Transport Vehicle) “Kounotori”, însă aceasta a fost retrasă în 2020, după 9 misiuni, odată cu scoaterea din uz a lansatorului H-II. Spre deosebire de HTV, noua versiune a navei, HTV-X, permite încărcarea experimentelor critice cu doar 24 de ore înainte, folosind un sas de acces care poate fi folosit în timp ce racheta este pe rampă și se pregătește de lansare. Debutul HTV-X a fost amânat de mai multe ori, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. În 29 octombrie, nava HTV-X1 a fost capturată de brațul robotic Canadarm-2 al Stației Spațiale Internaționale și ulterior atașat la modulul american Harmony, unde va rămâne până în ianuarie 2026 (andocarea a fost fotografiată de la distanță de un satelit al companiei HEO). HTV-X1 transportă peste 4 tone de provizii și echipamente necesare la bordul ISS.
Conform lui Alvin Drew, un oficial al NASA, pentru prima dată agenția spațială chineză (CNSA) a contactat agenția spațială americană (NASA) cu privire la o posibilă coliziune între un satelit chinez și unul american: NASA a primit un email în care CNSA recomanda ca satelitul american să rămână pe traiectoria sa, în timp ce satelitul chinezesc va fi efectuat manevrele necesare pentru evitarea unei coliziuni (nu știm despre ce sateliți este vorba). În trecut, CNSA a mai contactat companiile SpaceX și OneWeb pentru astfel de manevre de evitare, însă niciodată CNSA nu a mai contactat NASA (care are nevoie de permisiunea FBI-ului pentru a contactat CNSA).
Luna și spațiul cislunar
Casey Handmer face, pe blogul său, o analiză lungă, rece și dureroasă a întregii arhitecturi Artemis (în special a rachetei SLS și a capsulei Orion) care merită citită în întregime, amintind cum a ajuns NASA în această situație și de ce întregul program Artemis este în pericol.
După ce NASA a anunțat că redeschide competiția pentru landerul uman din misiunea Artemis-3 (din cauza întârzierilor înregistrate de SpaceX în dezvoltarea Starship), atât SpaceX, cât și Blue Origin au reacționat, anunțând progrese în ceea ce privește cele landerele lunare dezvoltate de cele două companii. Blue Origin speră să poată lansa landerul Blue Moon Mk. 1 (fără echipaj) chiar în acest an, în timp ce SpaceX a publicat noi imagini din interiorul unui viitor lander lunar Starship (imagini generate de computer).
În 22 octombrie, Departamentul de Stat al SUA anunță că Ungaria a aderat la Acordurile Artemis, iar câteva zile mai târziu, Casa Albă anunță că și Filipine și Malaysia au aderat; la începutul lunii noiembrie, Lituania devine al 60-lea stat care aderă la Acordurile Artemis.
Astrobotic a anunțat recent că viitoarea misiune spre Lună, Griffin-1, este acum programată pentru iulie 2026. Misiunea conține roverul FLIP (FLEX Lunar Innovation Platform) al companiei Astrolab, un CubeRover propriu și alte încărcături utile. Prima misiunea Astrobotic spre Lună (Peregrine-1) a avut loc în ianuarie 2024 și a fost un eșec din cauza unei probleme a sistemului de propulsie al landerului (care astfel nu a mai ajuns niciodată pe Lună).
Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe, au identificat șapte fragmente bogate în olivină în două grame de regolith lunar adus pe Pământ de misiunea Chang’e-6. Analiza compoziției și a izotopilor de oxigen din aceste fragmente a confirmat că acestea sunt rămășițe ale condritelor de tip CI (Carbonaceous Ivuna-type). Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) pe 20 octombrie 2025. Această descoperire oferă perspective importante asupra migrației materialelor în Sistemul Solar. Corporile părinte ale condritelor CI s-au format inițial în Sistemul Solar exterior și au migrat ulterior în Sistemul Solar interior în timpul formării planetelor, ajungând în final în Sistemul Pământ-Lună. Analiza statistică preliminară arată că proporția condritelor CI pe Lună este semnificativ mai mare decât în colecția de meteoriți de pe Pământ, astfel încât contribuția acestor materiale la Sistemul Pământ-Lună a fost subestimată până acum. Având în vedere că aceste condritele CI sunt bogate în apă și materiale organice, această descoperire are implicații importante pentru înțelegerea originii apei de pe suprafața lunară și oferă noi direcții pentru cercetarea viitoare a resurselor de apă lunară.
Marte
Blue Origin a efectuat cu succes un test static al rachetei New Glenn pe 30 octombrie 2025, la ora 01:59 UTC, aflată pe rampa SLC-36, la centrul spațial Cape Canaveral din Florida. Testul a durat aproximativ 40 de secunde și a implicat aprinderea tuturor celor șapte motoare BE-4 ale treptei primare. Testul reprezintă o etapă importantă în pregătirea lansării primei misiuni pentru NASA a companiei Blue Origin: misiunea EscaPADE(Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers), o pereche de nave gemene care vor fi lansate spre Marte. Blue Origin va încerca din nou să recupereze treapta primaă printr-o aterizare propulsivă pe barjă, după ce boosterul de pe prima misiune (NG-1) nu a reușit să își reaprindă motoarele pentru această manevră. Boosterul folosit în această misiune poartă numele Never Tell Me the Odds și, dacă va fi recuperat cu succes, va zbura în cea de-a treia misiune Blue Origin, care va transporta spre Lună primul lander al companiei, Blue Moon Mk. 1. Blue Origin intenționează să lanseze misiunes EscaPADE în 07 noiembrie, între orele 19:51-21:50 UTC, cu varianta de rezervă a doua zi, 08 noiembrie, orele 19:49 - 21:48 UTC.
Spațiul interplanetar și interstelar
Cercetătorii de la Universitatea din Padova au identificat pentru prima dată dovezi convingătoare ale existenței canalelor de lavă pe Venus. Studiul echipei conduse de Barbara De Toffoli, a analizat vulcani cu diametrul mai mare de 100 km, utilizând imagini radar și date topografice de la misiunile anterioare către Venus. Volumele estimate pentru tuburile de lavă venusiene sunt comparabile cu cele observate pe Lună, implicând prezența unor cavități mai mari decât cele observate pe Pământ. Această descoperire nu doar că îmbogățește înțelegerea noastră asupra proceselor vulcanice de pe Venus, dar are și implicații importante pentru strategiile viitoare de explorare, în special pentru instrumentul Subsurface Radar Sounder (SRS) planificat pentru misiunea EnVision către Venus. Canalele de lavă sunt structuri subterane formate prin solidificarea stratului superior al unui flux de lavă în timp ce lava topită de dedesubt continuă să se scurgă, lăsând în urmă un canal gol.
Scott S. Sheppard, de la Carnegie Science, a descoperit un nou asteroid cu una dintre cele mai rapide orbite din Sistemul Solar: denumit 2025 SC79, asteroidul a fost observat pentru prima dată pe 27 septembrie 2025 și completează o orbită în jurul Soarelui în doar 128 de zile, cea de-a doua cea mai rapidă orbită unică de asteroid cunoscută. Asteroidul, cu un diametru de 700 de metri, a fost găsit ascuns în strălucirea Soarelui, o zonă extrem de dificilă pentru observații astronomice. Acest obiect este doar al doilea asteroid cunoscut cu orbita în interiorul orbitei planetei Venus, traversând orbita lui Mercur în timpul orbitei sale. Cel mai rapid asteroid cunoscut anterior a fost descoperit tot de Sheppard și colaboratorii săi în 2021, cu o orbită record de 113 zile. Cercetarea, parțial finanțată de NASA, folosește echipamentul Dark Energy Camera de pe telescopul Blanco de 4 metri al National Science Foundation (NSF) pentru a căuta asteroizi ascunși de strălucirea Soarelui, care ar putea reprezenta un pericol pentru Pământ. Confirmarea descoperirii a fost făcută folosind telescopul Gemini al NSF și telescoapele Magellan ale Carnegie Science.
Arjuna (2025 PN7) este cel mai recent cvasi-satelit al Pământului, descoperit în 02 august de observatorul Pan-STARRS-1. Analiza orbitei sugerează că acesta se află în preajma Pământului de aproximativ 60 de ani și va rămâne un cvasi-satelit până în 2083. Nu este singurul, ceilalți cvasi-sateliți identificați sunt 164207 Cardea, 469219 Kamo‘oalewa, (277810) 2006 FV35, 2013 LX28, 2014 OL339 și 2023 FW13. The Planetary Society explică într-un articol diferențele dintre cvasi-sateliți, mini-luni și sateliți fantomă.
Alte știri
Mengzhou-1, capsula care urmează să fie folosită în programul de explorare a Lunii (împreună cu modulul lunar Lanyue), dar care va înlocui în viitor capsula Shenzhou pentru zboruri spre orbita terestră joasă, va avea zborul inaugural anul viitor, când va fi lansată pe orbită de o rachetă Changzheng-10A; capsula, fără echipaj la bord în această primă misiune, va andoca la modulul Tianhe al stației spațiale Tiangong, transportând cargo spre și dinspre stația spațială.
Compania americană Intuitive Machines a anunțat un contract în valoare de 8.2 milioane de dolari, finanțare primită din partea Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), pentru dezvoltarea unor sisteme nucleare pentru viitoare vehicule spațiale și infrastructuri lunare. Proiectul urmărește dezvoltarea unei tehnologii nucleare care să permită misiuni de lungă durată pe Lună. Finanțarea actuală continuă un program anterior de 9.5 milioane de dolari. Intuitive Machines colaborează de asemenea cu Departamentul Energiei al SUA și NASA în cadrul proiectului Fission Surface Power (FSP), vizând dezvoltarea sistemelor nucleare de mare putere pentru infrastructura lunară.
Președintele Angolei, João Lourenço, a anunțat în data de 15 octombrie 2025 înființarea Agenției Spațiale Angoleze în cadrul Discursului privind Starea Națiunii, susținut la deschiderea Anului Parlamentar 2025-2026 la Luanda. Această decizie face parte din eforturile de consolidare a Programului Spațial Național al țării. Președintele a menționat că Angola operează în prezent satelitul de telecomunicații ANGOSAT-2, care susține inițiative precum Proiectul Connecta Angola - un efort de extindere a comunicațiilor în zonele îndepărtate din 13 provincii. Noua Agenție Spațială Angoleză va servi drept autoritatea centrală a țării în domeniul spațial, supervizând dezvoltarea unei infrastructuri spațiale moderne și reziliente, conform Cărții Albe privind Tehnologiile Informației și Comunicațiilor 2023-2027. Angola se alătură astfel unui număr tot mai mare de națiuni africane care au înființat agenții spațiale formale, alături de Africa de Sud, Kenya, Egipt, Nigeria și recent înființata Agenție Spațială din Côte d’Ivoire.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat în data de 28 octombrie 2025 înființarea primei sale prezențe permanente în Asia, prin deschiderea unui birou în Tokyo, Japonia. Noul birou va fi amplasat în centrul de inovare X-NIHONBASHI Tower din Tokyo. Anunțul a fost făcut de Eric Morel de Westgaver, Directorul ESA pentru Strategie, Juridic și Relații Externe, în cadrul unui discurs la Nihonbashi Space Week. Această inițiativă urmărește să consolideze parteneriatul strategic cu JAXA și ecosistemul spațial japonez, inclusiv sectorul start-up-urilor. Cooperarea ESA-Japonia are o istorie de peste 50 de ani, iar în prezent cele două agenții colaborează la mai multe misiuni importante: EarthCARE pentru observarea Pământului în orbita joasă, BepiColombo pentru explorarea planetei Mercur și Hera pentru sistemul asteroidului Dimorphos.
În 27 octombrie, un bolid spectaculos s-a dezintegrat deasupra Moscovei, în jurul orei 00:30 UTC, probabil undeva la 25-35 km altitudine; cel mai probabil, bolidul provine din curentul meteoric Tauride.
Conform unui acord semnat în 24 octombrie între Centrul Aerospațial German (DLR) și ArianeGroup (cu susținerea ESA), motorul Vinci al treptei superioare a rachetei Ariane 6 va fi asamblat în viitor la centrul DRL din Lampholdshausen, Germania. În prezent, Vinci este asamblat la Vernon, Franța, iar instalarea motorului la treapta superioară a rachetei Ariane 6 va continua să aibă loc la Bremen, Germania.
Rocket Lab a anunțat în 22 octombrie 2025 finalizarea cu succes a treptei superioare Photon, pregătită pentru misiunea LOXSAT (Liquid Oxygen Satellite), dezvoltată în colaborare cu Eta Space și NASA. LOXSAT reprezintă un demonstrator tehnologic orbital pentru un sistem de management al combustibililor criogenici, având ca obiectiv testarea capacității de stocare a oxigenului lichid.
Sectorul spațial european reacționează la realitățile din jurul nostru: companiile Airbus, Leonardo și Thales își unesc forțele pentru a crea un joint-venture care să dezvolte servicii și produse spațiale pentru Europa (mai puțin lansatoare orbitale). Noua companie, care va deveni activă din 2027 și va avea o cifră de afaceri de peste 6 miliarde de euro, adună sub același acoperiș 25000 de angajați de la diverse departamente din cadrul celor trei companii menționate.
Cipru a semnat un acord de asociere cu Agenția Spațială Europeană (ESA) în data de 23 octombrie 2025, urmând să devină membru asociat în următoarele luni. Ceremonia de semnare a avut loc în prezența delegațiilor tuturor celor 23 de state membre ESA, documentul fiind semnat de Josef Aschbacher, Directorul General al ESA, și de Nicodemos Damianou, Viceprimministrul pentru Cercetare, Inovare și Politici Digitale al Republicii Cipru. Cipru intenționează să finalizeze procesul de ratificare și să atingă statutul de membru asociat până la începutul anului 2026, în timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene din ianuarie-iunie 2026.
Poate surprinzător, dar compania Stoke Space a reușit să adune peste jumătate de miliard de dolari de la investitori, pentru a dezvolta racheta Nova. Cu această ocazie, capitalul companiei (fondată în 2019) s-a dublat, Stoke Space fiind acum evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari, deși nu a lansat nici un vehicul orbital. Nova urmează să debuteze anul viitor și treapta secundară a rachetei va benefica de un scut termic inovativ, care va permite recuperarea treptei și, pe cale de consecință, o reducere a costului lansărilor orbitale. Stoke Space se află deja pe lista scurtă a Forțelor Spațiale ale SUA pentru viitoare contracte.
Ultimul zbor test al Starship din acest an (și în același timp ultimul zbor al Starship Block 2) a avut loc în 13 octombrie, la ora 23:23 UTC (IFT-11). Pentru acest test a fost folosită treapta primară Booster 15, împreună cu treapta secundară Ship 38. Profilul de zbor a fost similar cu testul precedent: amerizare Ship 38 la punct fix in Oceanul Indian, fără o tentativă de recuperare a treptei primare (Booster 15). Un număr de 24 de motoare Raptor ale primei trepte vor fi refolosite cu această ocazie. Testul a decurs cu bine, deși Ship 38 a pierdut plăcuțele ceramice după revenirea prin atmosferă și integritatea structurală a vehiculului nu era una ideală. Începând cu testul următor, programat pentru începutul anului 2026, vom vedea o nouă versiune Starship (Block 3) și o nouă rampă de lansare la Starbase, Texas (fosta zonă Boca Chica).
Jet Propulsion Laboratory (JPL) concediază 550 de angajați (11% din numărul angajaților). Este a 4-a rundă de concedieri de la începutul anului 2024 și probabil nu va fi ultima. În ultimii 2 ani, JPL a concediat aproape 1500 de persoane.
Un asteroid cu diametrul de 160 de metri a căzut acum 43 de milioane de ani în Marea Nordului, generând un tsunami de 100 metri înălțime și lăsând în urmă un crater subacvatic cu diametrul de 3 kilometri vizibil și astăzi, conform unui studiu publicat recent.
Intuitive Machines a anunțat în 4 noiembrie achiziționarea Lanteris Space Systems (fosta companie Maxar Space Systems) de la Advent International LLC, într-o tranzacție evaluată la $800 milioane USD. Tranzacția este așteptată să se finalizeze în primul trimestru al anului 2026. Luna trecută, compania Maxar s-a separat în două entități diferite: Maxa Intelligence a devenit Vantor, iar Maxar Space Systems a devenit Lanteris.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.