Buletin Cosmic 212
A doua lansare New Glenn și prima recuperare a treptei primare, noi imagini cu 3I/ATLAS, capsula Shenzhou-20 avariată, se pregătește un nou satelit românesc, debutul Neutron amânat
Lansări orbitale
2025-266: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 19 noiembrie la ora 04:01 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți Shijian-30, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2025-265: În data de 19 noiembrie, ora 00:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.94), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-264: În 17 noiembrie, la ora 05:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă satelitul Sentinel-6B (rezultat în urma unei colaborări dintre ESA și NASA pentru un program de observare al Pământului), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1097, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol pe Landing Zone 4; a fost al 500-lea zbor al unei trepte primare Falcon 9 recuperate.
2025-263: În data de 15 noiembrie, ora 06:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.85), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-262: În data de 15 noiembrie, ora 03:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.89), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-261: O rachetă Atlas V 551 a lansat, în 14 noiembrie la ora 03:04 UTC, de pe rampa SLC-41 a centru spațial Cape Canaveral, satelitul de teleocmunicații Viasat-3 spre orbită geosincronă; a fost ultima lansare a unei rachete Atlas spre o orbită geostaționară. Lansare a fost amânată câteva zile, după o probleme cu o valvă aparținând treptei primare, valvă care a fost în cele din urmă înlocuită (racheta s-a întors în hangar pentru această operațiune).
2025-260: O rachetă New Glenn a lansat, în 13 noiembrie la ora 20:55 UTC, cele două sonde ale misiunii ESCAPADE pentru NASA, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral; după lansare, treapta primară GS1 SN002-1 “Never Tell Me The Odds” a revenit pe barja Jacklyn din Oceanul Atlantic.
2025-259: În data de 11 noiembrie, ora 03:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.87), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1096, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-F07: În 10 noiembrie, ora 04:03 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a fost lansată de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan, însă o problemă cu a 4-a treaptă a rachetei, care s-a oprit mai repede decât a fost programat, a dus la eșecul misiunii.
2025-258: În 10 noiembrie, ora 02:42 UTC, o rachetă Changzheng-12 a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang pentru megaconstelația chineză WHWD.
2025-257: În data 09 noiembrie, ora 08:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.51), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2025-256: În data de 09 noiembrie 2025, la ora 03:32 UTC, o rachetă Lijian-1 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Chutian-2, de pe rampa LC130 a centrul spațial Jiuquan.
2025-255: În data de 08 noiembrie 2025, la ora 21:00 UTC, o rachetă Changzheng 11H a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 3 sateliți Shiyan-32, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă.
2025-254: În data 06 noiembrie, ora 21:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-253: În data 06 noiembrie, ora 01:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.81), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-252: În data de 05 noiembrie 2025, la ora 19:51 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea The Nation God Navigates (satelitul QPS-SAR-14 pentru compania niponă iQPS), de pe rampa LC1B a centrul spațial Mahia.
2025-251: În 04 noiembrie, la ora 21:02 UTC, o rachetă Ariane 6 a lansat, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul de observare a Pământului Sentinel-1D, pe orbită terestră heliosincronă; Sentinel-1D va înlocui mai vechiul Sentinel-1A, lansat în 2014.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23353 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13227; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65864 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
În 13 septembrie, Rusia lansa satelitul GLONASS-K1 pe orbită terestră medie (19100 km altitudine), însă odată cu acesta a fost lansat și satelitul experimental Mozhayets-6 (Cosmos-2596), pe care Space-Track (sistemul american de urmărire al obiectelor orbitale) nu l-a mai putut găsi odată ajuns pe orbită; compania americană Slingshot Aerospace susține că a găsit satelitul Mozhayets-6, în urma unor observații optice și a unui soft propriu de prelucrare a datelor obținute în urma acestor observații.
Echipajul Shenzhou-20 (Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie) a revenit pe Pământ în 14 noiembrie, la ora 08:40 UTC, însă a făcut-o la bordul capsulei Shenzhou-21. Revenirea a fost inițial planificată pentru 05 noiembrie, însă a avut loc în 14 noiembrie, după ce agenția spațială chineză a declarat că au fost identificate microfisuri în partea exterioară a unuia dintre hublourile capsulei Shenzhou-20, cauzate cel mai probabil în urma unui impact cu un deșeu orbital. Echipajul Shenzhou-21, lansat în 31 octombrie, a rămas la bordul stației spațial Tiangong, împreună cu capsula Shenzhou-20 avariată, însă agenția spațială chineză se pregătește să lanseze de urgență capsula Shenzhou-22; racheta Changzheng-2F, aflată în standby tocmai pentru astfel de scenarii, a început să fie pregătită pentru această lansare. La bordul capsulei Shenzhou-21 nu s-au aflat doar cei 3 taikonauți, ci și 26 de experimente științifice (aproape 50 de kilograme), printre care și câțiva șoricei, care la doar câteva zile după aterizare pare că s-au readaptat condițiilor de pe Pământ.
În 02 noiembrie, SpaceX lansa misiunea ridesharing Bandwagon-4, dedicată misiunilor care ținteau o orbită cu înclinație medie (53.2 grade), față de majoritatea misiunilor de ridesharing ale SpaceX, care sunt lansate pe orbită polară. Unul din sateliții plasați pe orbită de racheta Falcon 9 în cadrul misiunii Bandwagon-4 a fost și Haven Demo al companiei Vast, companie care anul viitor dorește să lanseze pe orbită prima stație spațială privată, Haven-1. În cadrul misiunii Haven Demo au fost testate cu succes o serie de tehnologii care urmează să fie folosite la bordul Haven-1: panouri solare funcționale (care s-au extins, conform planului, și au generat electricitate), propulsoare de mici dimensiuni, camere video, senzori, camere de navigație, antene, computer de bord etc.
Luna și spațiul cislunar
Conform unor zvonuri apărute într-o publicație POLITICO, SpaceX pregătește un calendar nou pentru finalizarea primului vehicul Starship HLS; deși planul oficial al NASA este ca Artemis-3 să aibă loc în 2027 (devine din ce în ce mai clar că acest lucru nu se va întâmpla), SpaceX propune ca primul test de transfer de combustibil între două vehicule Starship să aibă loc în iunie 2026 (la începutul anului viitor SpaceX va debuta noua iterație Starship, Block 3). Un an mai târziu, în iunie 2027 ar urma să fie trimis spre Lună un vehicul Starship HLS fără echipaj la bord, urmând ca aselenizarea cu echipaj să aibă loc în septembrie 2028. NASA și SpaceX nu au comentat deocamdată aceste zvonuri.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a finalizat modulul de serviciu ESM-4 pentru misiunea Artemis-4 și acesta a fost livrat din Bremen, Germania, unde a fost asamblat, spre centrul spațial Kennedy din Florida, unde urmează să fie recepționat de NASA.
Dacă vă întrebați ce mai face modulul de serviciu al misiunii Chandrayaan-3, aflați că după separarea de separarea de landerul misiunii Chandrayaan-3, acesta a rămas pe orbita Lunii până în octombrie 2023, la o altitudine de 150 km. Ulterior acestei date, a părăsit orbita Lunii și a executat o manevră care l-a plasat din nou pe orbita Pământului. Ocazie cu care cercetătorii de la agenția spațială indiană au desfășurat un experiment: au manevrat modulul de serviciu astfel încât acesta să execute două survoluri ale Lunii, în 06 noiembrie (când a trecut la 3740 km de suprafața Lunii) și în 11 noiembrie (când a trecut la 4537 km de suprafața Lunii). Experimentul a fost realizat pentru ca cercetătorii să poată rafina modelele folosită pentru dinamica zborului cis-lunar, modele care vor fi astfel folosite mai eficient în viitoarele misiuni.
Marte
Cele două sonde ale misiunii NASA Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE), realizate de compania Rocket Lab și lansate de o rachetă New Glenn în spațiu, în 13 noiembrie, nu pornesc imediat spre Marte, pentru că ele au fost lansate în afara ferestrei optime; pentru ca misiunea să nu fie anulată, pentru ca sondele să nu se degradeze dacă ar fi fost păstrate și mai mult la sol și pentru că Blue Origin avea deja pregătită racheta New Glenn, NASA a decis să lanseze cele două sonde (Blue și Gold) în spațiu și să le trimită spre punctul Lagrange-L2, unde sondele vor “aștepta” aproximativ un an de zile; în noiembrie 2026, ele vor reveni spre Pământ, pentru un survol gravitațional, în timpul căruia, folosind propulsoarele de la bord, se vor plasa spre o traiectorie care să le ducă spre Marte, unde vor ajunge în septembrie 2027.
Spațiul interplanetar și interstelar
După ce sonda europeană Trace Gas Orbiter (parte a misiunii Exomars) a observat obiectul interstelar 3I/ATLAS survolând planeta Marte la o distanță de aproximativ 29 milioane de kilometri (de 10 ori mai aproape decât au fost telescoapele de pe Pământ care încercat să observe acest obiect interstelar), ESA a anunțat că a reușit să reducă incertitudinea în estimarea traiectoriei obiectului cu un ordin de mărime. Este pentru prima dată când date astrometrice realizate de pe orbita unei planete, alta decât Pământul, au fost acceptate în baza de date Minor Planet Center.
NASA a organizat miercuri, 19 noiembrie, o conferință de presă în care a prezentat mai multe imagini ale cometei 3I/ATLAS capturate de sondele Perseverance, MAVEN, Mars Reconnossaince Orbiter, Psyche, SOHO, STEREO, PUNCH și Lucy). Alte imagini vor fi descărcate, prelucrate și publicate în următoarele zile.
Știri locale
Un nou satelit românesc se pregătește de lansare: EMISAR a trecut cu succes testele de vibrații realizate în cadrul Institutului de Studii Spațiale (din cadrul INFLPR București). Satelitul face parte dintr-un proiect coordonat de Institutul de Studii Spațiale, proiect din care mai fac parte și Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL S.A. și Universitatea Maritimă din Constanța. EMISAR urmează să fie lansat în martie 2026 cu o rachetă Falcon-9, în cadrul misiunii Transporter-16.
Practic, satelitul colectează date în timpul trecerii deasupra unei stații, le stochează la bord și le retransmite în trecerile următoare, când se află din nou deasupra României. Sistemul presupune două puncte de recepție și control: stația ISS Măgurele și stația Universității Maritime din Constanța. În paralel cu testele de vibrații, echipa se pregătește pentru a doua etapă obligatorie din campania de calificare, testele termale în vid (TVAC), care simulează condițiile extreme de temperatură și presiune din spațiu. Acestea sunt decisive pentru a demonstra că sistemele electronice, structura și software-ul pot funcționa stabil în regimul de orbită. --Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Eclipser Terminus este un proiect românesc care își propune să urmărească, în premieră, eclipsa totală de Soare din 12 august 2026 cu ajutorul unui planor aflat la peste 30 km altitudine (unde va ajunge cu ajutorul unui balon cu heliu) și să vadă astfel eclipsa din stratosferă, după ce ea nu mai poate fi observată pe Pământ. Proiectul este coordonat de aceeași echipă care a fotografiat o eclipsă totală de Soare din stratosferă, în 13 noiembrie 2012 (Mariusz Krukar, Florin Mingireanu, Cătălin Beldea). Dacă doriți să sprijiniți proiectul, o puteți face cumpărând centimetri pe aripile planorului.
Alte știri
Vești proaste pentru zborurile spațiale de lungă durată: salata crescută în spațiu are deficiențe mari de calciu și magneziu față de salata crescută pe Pământ, cel puțin asta este concluzia unui articol publicat recent în NPJ Microgravity, după mai multe experimente desfășurate atât la bordul Stației Spațiale Internaționale (Vegetable Production System, sau VEGGIE), cât și la bordul fostei stații spațiale chineze Tiangong-2. Asta înseamnă că va trebui să căutăm alte legume care să ne ofere cantitatea necesară de calciu în viitoarele drumuri pe care le vom face spre Marte.
Sierra Space a anunțat că vehiculul Dream Chaser a încheiat cu succes o serie de teste la sol, premergătoare unei viitoare misiuni spațiale; aceste teste au inclus și remorcarea vehiculului pe pista de la centrul spațial Kennedy pentru a simula o ateriza, validând astfel softul de navigare. Dream Chaser urmează să fie lansat pe orbita Pământului în ultima parte a anului viitor, însă nu va andoca la Stația Spațială Internațională cu această ocazie.
Dacă viitoarele costume spațiale americane vor fi realizate de compania Axiom Space în colaborare cu Prada, cele europene vor fi realizate de Spartan Space și Decathlon (deși mă îndoiesc că le vom regăsi prea curând pe rafturile din Decathlon). Anul viitor, în primăvară, Sophie Adenot va zbura spre Stația Spațială Internațională în cadrul echipajului SpaceX Crew-12 și va testa, la bordul stației, noile costume europene. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare ci vor putea fi folosite doar în interiorul capsulelor, în timpul lansării sau revenirii prin atmosferă (la fel cum erau folosite costumele portocalii din timpul misiunilor navetelor spațiale, dacă mai țineți minte): ele vor asigura presurizarea temporară a astronautului, în caz de urgență. Costumele europene au fost dezvoltate în cadrul unui contract CNES, derulat cu ajutorul Spartan Space, Decathlon și a Institutului francez pentru Medicină și Fiziologie Spațială (MEDES).
Megaconstelația companiei Amazon, cunoscută până acum ca Project Kuiper, își schimbă numele în Amazon Leo (probabil Leo vine de la Low Earth Orbit, LEO). Până în prezent au avut 7 lansări pentru această megaconstelație, care are au urcat pe orbită 155 de sateliți, din care doar 2 au fost retrași, restul sunt activi.
După cum era de așteptat, bolidul care a străbătut cerul de deasupra Moscovei în 27 octombrie a lăsat în urmă un meteorit (condrită, LL6), în oblastul Novgorod; fragmentele au fost analizate și confirmate ca fiind fragmente de meteoriți de Institutul Vernadsky de Geochimie și Chimie Analitică al Academiei Ruse de Științe (GEOKHI) și Universitatea Federală Ural (UrFU).
Agenția spațială indiană (ISRO) a anunțat că a desfășurat cu succes, în 03 noiembrie, un test al parașutelor care vor for folosite pentru viitoarea capsulă cu echipaj Gaganyaan. În cadrul testului, sistemul de 10 parașute (de 4 tipuri) a fost testat de la o altitudine de 2.5 km. Primele trei zboruri din programul Gaganyaan vor fi fără echipaj la bord (și vor debuta în decembrie), urmând ca prima misiune orbitală cu echipaj, Gaganyaan-4, să aibă loc în 2027.
Peter Beck, CEO al Rocket Lab, a anunțat că debutul noului lansator Neutron se amână pentru 2026 (eu continui să cred că Muon, nu Neutron, era un nume mai potrivit pentru un lansator orbital succesor al rachetei Electron).
Canada va investi peste 100 de milioane de dolari în următorii 3 ani într-un proiect de dezvoltare a unui lansator orbital propriu, conform unei propuneri oficiale de buget federal.
Compania germană de apărare Rheinmetall și compania finlandeză ICEYE (care are cea mai mare constelație de sateliți de observație cu apertură radar sintetică, synthetic-aperture radar –SAR) își continuă colaborarea începută în urmă cu 5 luni și anunță că au înființat un nou joint-venture în Neuss, Germania (60/40%), denumit Rheinmetall ICEYE Space Solutions GmbH. Primii sateliți vor fi asamblați de noua companie anul viitor.
Și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat din luna mai a acestui an (când președintele SUA l-a nominalizat pe Jared Isaacman pentru funcția de administrator al NASA, după care s-a răzgândit și a retras nominalizarea, Sean Duffy devenind astfel administrator interimar), președintele SUA l-a nominalizat din nou pe Jared Isaacman în funcția de administrator al NASA.
În 02 noiembrie, 19:41 UTC, camerele rețelei AllSky7 (ale Departamentului de Apărare Planetară al ESA) au înregistrat un bolid spectaculos deasupra orașului Cáceres din Spania. Obiectul, care a avut o viteză de 22.5 km/s s-a dezintegrat la 43 km altitudine deasupra orașelor portugheze Amiosinho și Coimbra, fără ca la sol să fie descoperite fragmente. Analizând bolidul, Southwestern Europe Meteor Network (SWEMN – IAA-CSIC) a concluzionat că fragmentul observat a fost un fragment al unei comete, nu un asteroid.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.
Excelent buletinul cosmic! E mereu impresionant sa vezi ritmul ăsta de lansari si ce progres s-a facut cu recuperarea treptelor. Mă gândesc la asta odata, cand sunt pe creste, cu ochii spre infinit, si imi da asa o senzatie de... expansiune, de posibilitati. E truly inspiring să vezi cum exploram.