Buletin Cosmic 213
România își reduce drastic contribuția la ESA, rampa 31/6 de la Baikonur este avariată, Zhuque-3 debutează cu succes dar ratează recuperarea treptei primare, a fost stabilit noul buget al ESA
Lansări
2025-282: În 03 decembrie, la ora 04:08 UTC, o rachetă Zhuque-3 a debutat cu succes, lansând pe orbită terestră joasă treapta secundară (ale cărei motoare au fost repornite pe orbită); lansarea a avut loc de pe rampa LC96 a centrului spațial Jiuquan; din păcate, recuperarea primei trepte nu a reușit: deși racheta a ajuns aproape de zona desemnată recuperării (aflată la 390 km de rampa de lansare), treapta primară s-a dezintegrat în timpul manevrelor finale de frânare.
2025-281: În data de 02 decembrie, ora 22:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.95), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-280: În data 02 decembrie, ora 02:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (15.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-279: O rachetă Vega-C a lansat, în 01 decembrie la ora 17:21 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul sud-coreean KOMPSAT-7 (Arirang-7), de pe rampa ELV a centru spațial Kourou din Guiana Franceză.
2025-278: În data de 01 decembrie, ora 07:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.86), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-277: În 30 decembrie, la ora 12:20 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat spre orbită geostaționară satelitul militar Shijian-28, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang.
2025-276: În 28 decembrie, la ora 18:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă misiunea de rideshare Transporter-15, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg (140 de sateliți au ajuns pe orbită); a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1071, care după lansare a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-275: O rachetă Soyuz-2.1a a lansat, în 27 noiembrie la ora 09:27 UTC, capsula Soyuz MS-28 (avându-i la bord pe Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și Christopher Williams), de pe rampa LC31/6 a centrului spațial Baikonur; capsula a andocat la Stația Spațială Internațională în aceeași zi, la ora 12:34 UTC.
2025-274: O rachetă sud-coreeană Nuri a lansat, în 26 noiembrie la ora 15:54 UTC, pe orbită terestră heliosincronă satelitul coreean CAS500 (împreună cu alți 12 sateliți de mai mici dimensiuni), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Naro; a fost a 4-a lansare a unei rachete Nuri, de la debutul acesteia din 2021.
2025-273: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 25 noiembrie la ora 13:42 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți militari Strela-3M (22-24, sau Kosmos 2597-2599), de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk.
2025-272: O rachetă Changzheng-2F a lansat, în 25 noiembrie la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou 22, fără echipaj la bord, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan; 3 ore și 39 de minute mai târziu, capsula andoca la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, transportând provizii, echipamente și experimente pentru echipajul de la bord, dar, cel mai important lucru, asigurând că echipajul poate fi evacuat în siguranță, după ce capsula Shenzhou-20 a suferit o avarie în urma impactului cu un deșeu orbital.
2025-271: În data 23 noiembrie, ora 08:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-270: În data de 22 noiembrie, ora 07:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.79), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-269: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 21 noiembrie la ora 10:55 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul TJS-21, de pe rampa LC-2 a centru spațial Xichang.
2025-268: În data de 21 noiembrie, ora 03:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.78), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-267: În 20 noiembrie, la ora 12:43 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă misiunea Follow My Speed (probabil pentru compania Black Sky), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției

Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23607 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13452; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66126 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Niciodată nu au mai fost andocate 8 vehicule vizitatoare la Stația Spațială Internațională! Toate porturile de andocare active sunt în acest moment ocupate:
Harmony/IDA-2 → Dragon CRS-33, din 25.08.2025;
Harmony/IDA-3 → Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Harmony/CBM → HTV-X1, din 29.10.2025;
Unity/CBM → Cygnus NG-23, din 18.09.2025;
Prichal/SSVP → Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Rassvet/SSVP → Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Poisk/SSVP → Progress MS-31, din 05.07.2025;
Zvezda/SSVP → Progress MS-32, din 13.09.2025.
Pentru ca Soiuz-28 să poată andoca în siguranță în 27 noiembrie, brațul robotic al stației a trebuit să desprindă temporar nava cargo Cygnus NG-23 de modulul Unity, pentru a permite capsulei rusești să ajungă fără probleme la portul de andocare, așa cum se vede și în poza de mai jos (după care Cygnus NG-23 a fost cuplată la loc).

Compania Varda Space Industries operează în acest moment două capsule orbitale, simultan: W-4 (lansată în 23 iunie în misiunea Transporter-14) și W-5 (lansată în 28 noiembrie în misiunea Transporter-15). Aceste capsule, fără echipaj, pot rămâne pe orbită timp de câteva luni pentru a efectua diverse experimente care au nevoie de condițiile de imponderabilitate, după care revin pe Pământ; nu sunt refolosite, dar experimentele din interiorul acestora pot să fie recuperate de cercetători. Primele 3 astfel de capsule au fost construite de compania Rocket Lab (derivate din vehiculele de tip Pioneer dezvoltate de Rocket Lab), însă începând cu W-4, Varda le realizează în cadrul companiei.
Cosmonautul Oleg Artemiev urma să facă parte din echipajul SpaceX Crew-12, programat să fie lansat spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026, la bordul unei capsule Dragon, însă acesta a fost înlocuit cu Andrei Fediaev. Se pare că oleg Artemiev ar fi încercat să fotografieze niște elemente confidențiale, în timpul unor antrenamente efectuate la sediul SpaceX din Hawthorne (California). Oleg Artemiev este un cosmonaut experimentat, participând până acum la trei misiuni orbitale spre Stația Spațială Internațională, în echipajele Soyuz TMA-12M, Soyuz MS-08 și Soyuz MS-21.
În urma lansării capsulei Soiuz MS-22 din 27 noiembrie, rampa de lansare 31/6 a fost avariată: platforma aflată sub rachetă, de unde personalul pregătește racheta pentru lansare, s-a prăbușit în puțul de evacuare. Aceasta este singura rampă de la Baikonur care poate să fie folosită pentru lansarea rachetelor Soiuz-2, esențiale pentru buna funcționare a Stației Spațiale Internaționale. Soiuz-2 este racheta folosită atât pentru lansarea capsulelor cu echipaj Soiuz, cât și a navei cargo Progress. Iar Progress nu transportă doar provizii spre ISS, nava este folosită și pentru ajustarea altitudinii stației. Capsulele Cygnus și Dragon au mai fost folosite pentru teste privind ajustarea orbitei, dar Progress rămâne esențială. Următoarea lansare Progress (MS-33) era programată pentru 19 decembrie. În decembrie 2016, o navă Progress (MS-04) a ratat lansarea și nu a mai ajuns să andocheze la ISS, însă stația spațială avea suficiente rezerve de combustibil pentru ca activitatea să nu-i fie afectată semnificativ, până când, 3 luni mai târziu, a fost lansată o nouă navă Progress. Roscosmos spune că va repara “în scurt timp“ rampa de lansare avariată (deși estimările variază de la câteva luni până la 2 ani).
Lansată în 25 noiembrie, la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou-22 (fără echipaj la bord) a andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, la ora 07:50 UTC. Capsula nu este doar o barcă de salvare pentru echipajul aflat la bordul Tiangong: agenția spațială chineză a profitat de ocazie și a folosit acest zbor pentru a transporta diverse provizii, experimente și echipamente noi, printre care și instrumente cu care echipajul să încerce să repare avaria capsulei Shenzhou-20 (cauzată de impactul cu un deșeu orbital), dar și noi aripioare de pui pentru instalația cu care taikonauții pot pregăti barbeque la bordul stației spațiale. Echipajul care va fi lansat anul viitor spre stația spațială chineză Tiangong va fi Shenzhou-23 (nu există echipajul Shenzhou-22), iar Shenzhou-20 va reveni pe Pământ fără echipaj la bord.
Lansată în 27 noiembrie, ora 09:27 UTC, capsula Soiuz MS-28 (Gyrfalcon) a andocat la modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale aproximativ 3 ore mai târziu, la 12:34 UTC; la bord s-au aflat astronauții Serghei Kud-Sverchkov (aflat la al doilea zbor spațial), Serghei Mikaiev și Christopher Williams (ambii aflați la primul zbor orbital).
Luna și spațiul cislunar
În 12 noiembrie, compania L3Harris (care a achiziționat în 2023 compania Aerojet Rocketdyne) a anunțat că a testat cu succes un al doilea motor RS-25 care urmează să fie folosit de o rachetă SLS în misiunea Artemis V. Motorul a funcționat timp de 500 de secunde. Dacă în primele 4 misiuni Artemis rachetele SLS vor folosi motoarele navetei spațiale, începând cu Artemis V, NASA va avea la dispoziție motoare noi, produse special pentru SLS, prin tehnici moderne care reduc cu 30% costurile (deși acest aspect este discutabil, având în vedere că motoarele navetelor erau refolosibile, în timp ce motoarele SLS sunt de unică folosință).
Compania norvegiano-britanică NAMMO va construi propulsorul principal al landerului lunar european Argonaut; propulsorul, denumit RELIANCE (Rocket Engine for Lunar and Interplanetary Anglo-Norwegian Commercial Exploitation), va dezvolta o forță de 6 kN și va fi o componentă esențială pentru aselenizarea landerului Argonaut, planificată pentru 2031. Nu este primul propulsor al companiei NAMMO care a fost instalat la bordul unui lander: Blue Ghost, landerul companiei Firefly Aerospace, a folosit un motor LEROS-4, dezvoltat tot de NAMMO.
Marte
Pe Marte, timpul se scurge mai repede decât pe Pământ, cu a 447-a milionime dintr-o secundă, conform unor calcule realizate de cercetători ai National Institute of Standards and Technology (NIST). Acest lucru are implicații mai largi, care sunt legate viitoarele ceasuri atomice marțiene, constelații pentru poziționare globală și viitoarele rețele de telecomunicații marțiene. Cauza este cadrul gravitațional în care se află planeta Marte, diferit de cel în care se află Pământul: orbita planetei Marte este mai excentrică, mai îndepărtată de Soare, iar influențele vecinilor Marte și Pământ asupra orbitei și a perioadei de rotație sunt mai puternice decât în cazul Pământului. Un articol pe această temă a fost publicat recent atât pe site-ul NIST (mai general), cât și în The Astronomical Journal (mai tehnic).
Spațiul interplanetar și interstelar
Astronomii indieni au descoperit 53 de noi quasari folosind observatorul Giant Meterwave Radio Telescope (GMRT), un ansamblu de 30 de antene parabolice în Pune, India. Ce este însă cu totul deosebit referitor la acești noi quasari este faptul că unii dintre ei expulzează niște jeturi imense, în care materia este accelerată până aproape de viteza luminii, jeturi care se întint pe o distanță de 7.2 milioane de ani-lumină (mai mult decât diametrul galaxiei noastre); rezultatele au fost publicate recent în The Astrophysical Journal.
Dacă primele studii asupra eșantioanelor de sol aduse de pe asteroidul Bennu de misiunea OSIRIS-REx au relevat existența apei, a carbonului și a câtorva molecule organice, iar următoarele au pus în evidență prezența aminoacizilor, formaldehidei și a celor cinci baze chimice din componența ADN-ului, adenina, guanina, citozina și uracilul, studii recente, conduse de Universitatea Tohoku din Japonia, au identificat prezența ribozei precum și a altor zaharuri, inclusiv licoză, xiloză, arabinoză, glucoză și galactoză.
Alte știri
Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului, care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 motoare BE-4 și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). La finalul comunicatului apare și un cuvânt-cheie, Golden Dome.
The next chapter in New Glenn’s roadmap is a new super-heavy class rocket. Named after the number of engines on each stage, New Glenn 9x4, is designed for a subset of missions requiring additional capacity and performance. The vehicle carries over 70 metric tons to low-Earth orbit, over 14 metric tons direct to geosynchronous orbit, and over 20 metric tons to trans-lunar injection. Additionally, the 9x4 vehicle will feature a larger 8.7-meter fairing.Both vehicles: 9x4 and our current variant, 7x2, will serve the market concurrently, giving customers more launch options for their missions, including mega-constellations, lunar and deep space exploration, and national security imperatives such as Golden Dome.
Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit), în 21 noiembrie.
Între 26-27 noiembrie, la Bremen, în Germania, a avut loc întâlnirea interministerială a statelor membre ESA (și partenere), în urma căreia s-a decis bugetul pentru următorii 3 ani ai agenției, dar și principalele direcții; câteva aspecte:
pentru următorii 3 ani, bugetul va fi de 22.3 miliarde euro (ușor peste suma solicitată inițial, 22.2 miliarde), o creștere semnificativă față de acum 3 ani (când a fost doar 16.9 miliarde euro) și cel mai mare buget din istoria ESA;
NASA a confirmat că va sprijini misiunea ExoMars II, asigurând lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte;
dacă nu va mai fi nevoie în cadrul programului Artemis de modulele de serviciu europene (ESM) deja construite (sau aflate în diverse faze de asamblare), ESA le va găsi alte întrebuințări (contractul inițial a fost pentru 6 misiuni);
similar, dacă NASA nu va mai finanța Mars Sample Return, sonda europeană Earth Return Orbiter, care urma să ajungă pe orbita lui Marte în 2032, va fi folosită pentru studii științifice, dar și ca releu de comunicații pentru misiunile de la suprafață;
primul european care va participa într-un zbor spre Lună, în programul Artemis, va fi un german (probabil în misiunea Artemis IV); în următoarele misiuni Artemis vor zbura un francez și un italian (nu neapărat în această ordine);
avionul orbital Space Rider va avea zborul inaugural în 2028; unele teste care urmau să aibă loc în acest an au fost amânate pentru primăvara anului viitor.
Dacă România, Suedia, și Marea Britanie sunt singurele state care și-au diminuat sumele cu care contribuie la Agenția Spațială Europeană, restul de 24 de state care contribuie la bugetul ESA și-au crescut contribuțiile; de exemplu, Estonia și-a crescut contribuția cu 132%, Germania cu 45.8%, Polonia cu 276%, Spania cu 101%, Canada cu 403% etc.
Germania și-a crescut contribuția la bugetul ESA de la €3.5 miliarde la aproape €5.1 miliarde, iar asta înseamnă 0.039% din PIB (mai puțin decât Franța, care alocă 0.041% din PIB; vă reamintesc că România alocă 0.007% din PIB). Mai mult decât atât, Germania va aloca €35 miliarde, până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul spațial militar. Ca termen de comparație, bugetul întregii Agenții Spațiale Europene (ESA), stabilit la finalul lunii noiembrie, este de €22 miliarde pentru următorii 3 ani. Cu alte cuvinte, în următorii ani, armata Germaniei va cheltui pentru activități spațiale mai mult decât toată Europa civilă la un loc. Ce vrea să facă armata germană cu €35 miliarde? Câteva exemple din documentul Space Safety and Security Strategy, publicat recent de guvernul german:
Protection and defence of space systems require new capabilities to conduct space operations, such as reusable spaceplanes, inspection and surveillance satellites, and on-board sensors for satellites to identify any attempts to approach and interfere. […] we are advocating the further development of the European Launcher Challenge so that, in the medium and long term, several competitive European heavy-lift launchers will ensure Europe’s independent access even to cis-lunar space. Together with the United Kingdom and Norway, we are establishing responsive space launch opportunities, for example at the spaceports in SaxaVord, Scotland, and Andøya, Norway, which will facilitate the rapid transport of payloads into space via microlaunchers.
Următoarea capsulă Starliner va zbura spre Stația Spațială Internațională în aprilie 2026, însă va fi doar un zbor cargo (misiunea Starliner-1), fără echipaj la bord. Dacă totul decurge bine în misiunea Starliner-1, atunci NASA ar mai putea solicita Boeing cel mult 3 zboruri Starliner cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, până în 2030. În prezent, nici un astronaut nu se antrenează pentru a zbura la bordul capsulei Starliner.
În timp ce unele state europenele își reduc contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (iar România efectiv refuză să-și achite contribuția anuală, pentru că probabil are alte priorități), Canada va contribui cu $528.5 milioane la programele ESA, adică o creștere de 10 (zece!) ori a sumei investite până acum. Astfel, Canada devine al 3-lea cel mai mare finanțator al ESA, după Franța și Germania, depășind Marea Britanie (dacă am făcut corect estimările).
Vineri, 21 noiembrie, Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit). Îndrăznesc să spun că primul zbor Starship V3 se amână.
Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului (9x4), care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 (nouă!) motoare BE-4, o treaptă secundară cu 4 motoare BE-3U și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). Diametrul rachetei (și implicit al conului protector al încărcăturii) va ajunge la 8.7 metri, de la 7 cât are varianta actuală, denumită acum 7x2 (7 motoare BE-4, 2 motoare BE-3U). Cele două variante vor fi folosite în paralel, în funcție de nevoie. Blue Origin anunță și o creștere a performanței motoarelor BE-4 (de la 17.2 MN la 19.9 MN) și BE-3U (de la 1423 kN la 1779 kN).
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

