Buletin Cosmic 214
ESA subliniază rolul României în realizarea Ariane 6, un satelit Starlink se dezintegrează pe orbită și un altul a trecut foarte aproape de un satelit chinezesc, NASA pierde contactul cu MAVEN
Lansări orbitale
2025-305: În 18 decembrie, la ora 05:03 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă 4 sateliți DiskSat (misiunea Don’t Be Such a Square pentru Forțele Spațiale ale SUA, sau STP-S30), de pe rampa MARS LC-2 a centrului spațial de la Wallops, din Virginia; spre deosebire de majoritatea sateliților activi, aceștia au o formă de disc, ceea ce le oferă mai multe avantaje: formă compactă, mai ușor de lansat în misiuni de tip rideshare (diametru de 1 metru, grosime de 2.5 centimetri).
2025-304: În data 17 decembrie, ora 15:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-303: În data de 17 decembrie, ora 13:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.99), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-302: În 17 decembrie, la ora 05:01 UTC, o rachetă Ariane 62 a lansat doi noi sateliți europeni Galileo (FM33 și FM34), de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză.
2025-301: În 16 decembrie, la ora 08:28 UTC, o rachetă Atlas V 551 a lansat pe orbită terestră joasă, misiunea Amazon Leo LA-04 (27 de sateliți noi pentru fosta constelație Kuiper, în prezent redenumită Amazon Leo), de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost a 5-a misiunea pentru Amazon Leo (Kuiper) lansată de o rachetă Atlas V, din 9 misiuni contractate de Amazon.
2025-300: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 16 decembrie la ora 03:17 UTC, pe orbită terestră joasă satelitul de observații SASMAC, de pe rampa LA-9 a centru spațial Taiyuan; este a 300-a lansare reușită din anul 2025 și prima dată când se atinge acest număr de lansări într-un an calendaristic.
2025-299: În data de 15 decembrie, ora 05:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.82), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-298: În data 14 decembrie, ora 05:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-297: O rachetă Electron a lansat, în 14 decembrie la ora 03:09 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul nipon RAISE-4 (misiunea RAISE and Shine pentru agenția spațială japoneză JAXA), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.
2025-296: În 13 decembrie, la ora 01:08 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a companiei ExPace a lansat pe orbită terestră joasă polară satelitul Dier-5 al companiei AZSpace, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.
2025-295: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 11 decembrie la ora 23:00 UTC, pe orbită terestră joasă 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-16), de pe rampa LC2 a centru spațial Wenchang Commercial.
2025-294: În data de 11 decembrie, ora 22:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.90), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-293: În data 10 decembrie, ora 11:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-292: O rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a companiei CAS Space a lansat, în 10 decembrie la ora 04:03 UTC, mai mulți sateliți de mici dimensiuni (pentru China, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Nepal), pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan.
2025-291: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 09 decembrie la ora 19:16 UTC, pe orbită terestră joasă misiunea NROL-77 (USA-590) pentru National Reconnaissance Office (NRO), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1096, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 2.
2025-290: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 09 decembrie la ora 15:08 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul militar de telecomunicații TJS 22, de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang.
2025-289: În 09 decembrie, la ora 03:41 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul Yaogan 47, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2025-288: În data de 08 decembrie, ora 22:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.92), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-287: În 08 decembrie, la ora 22:11 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă 5 sateliți Guowang (misiunea WHWD-15), de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.
2025-286: În data 07 decembrie, ora 17:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-285: În 06 decembrie, la ora 07:53 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD 14), de pe rampa LC1 a centru spațial Wenchang Commercial.
2025-284: O rachetă Kuaizhou-1A a companiei ExPace, a lansat, în 05 decembrie la ora 09:00 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, doi sateliți Jiaotong-VDES (A și B), de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.
2025-283: În data 04 decembrie, ora 20:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23842 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13670; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66373 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
SpaceX a anunțat că satelitul Starlink-35956, lansat în 23 noiembrie (INTLDES 2025-271, 66629), a suferit o “anomalie”: au fost pierdute comunicațiile (satelitul nu mai poate fi controlat), a fost observată o modificare a orbitei satelitului, scurgeri de combustibil și generarea unor fragmente asociate cu acesta. În momentul “anomaliei” (probabil 18 decembrie, ora 01:40 UTC), Starlink-35956 s-a aflat la 418 km altitudine și SpaceX se așteaptă să reintre necontrolat în atmosferă în următoarele săptămâni. Numărul de fragmente este mic (dar nu avem o valoarea exactă) și SpaceX susține că acestea nu sunt un pericol pentru Stația Spațială Internațională (aflată la 416x420 km altitudine).
În ziua în care NASA sărbătorea 60 de ani de la primul rendezvous orbital (misiunile Gemini VI și Gemini VII), compania americană Impulse Space a anunțat succesul primei misiuni comerciale în care s-a încercat un rendezvous automat, între doi sateliți autonomi. Misiunea s-a numit Remora și a implicat un satelit al companiei Impulse Space, Mira-2 (lansat în 12 ianuarie 2025), care s-a apropiat până la 1250 de metri de Mira-1, un alt satelit al Impulse Space (lansat în 11 noiembrie 2023). Sistemul implicat în succesul misiunii Remora a fost furnizat de compania Starfish și este unul cât se poate de simplu: o cameră și un software care rula la bordul Mira-2. Impulse Space speră ca în viitor acest sistem să fie folosit de viitori clienți, în misiuni de andocare orbitală autonomă.
În 12 decembrie, la ora 06:42:04 UTC, la 560 km altitudine, un satelit chinezesc (ID 67001)—din cei 9 lansați de racheta Lijian-1 (Kinetica-1) în 10 decembrie, la ora 04:00:00—a trecut foarte aproape (~200 de metri) de satelitul Starlink-6079 (ID 56120, lansat în 29 martie 2023).
În 09 decembrie, Zhang Lu și Wu Fei au efectuat prima activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou, în care au inspectat hubloul avariat al capsulei Shenzhou-20 și au instalat o protecție suplimentară pentru a apăra structura stației spațiale de viitoare impacturi cu micrometeoroizi și au înlocuit componente ale sistemului de climatizare. Începută la ora 0228 UTC, activitatea extravehiculară s-a încheiat după mai mult de 8 ore, la ora 1042 UTC; cei doi taikonauți au fost echipați cu costume noi, livrate spre stația spațială chineză Tiangong în luna iulie, la bordul navei cargo Tianzhou-9.
Dimitri Bakanov, directorul general al Roscosmos, a declarat, în urma unei vizite la New Delhi, că viitoarele stații spațiale ruse și indiene (Russian Orbital Segment —ROS, respectiv Bharatiya Antariksh Station —BAS) se vor afla în același plan orbital, adică 51.6 grade. India a declarat recent că intenționează să lanseze primul modul BAS în 2028 (BAS-01), urmând ca asamblarea noii stații spațiale să dureze 7 ani, timp în care vor fi lansate încă alte 4 module. Asta înseamnă că Rusia a abandonat ideea de a contrui o stație spațială nouă, pe orbită polară, și că va folosi modulele rusești din actuala Stație Spațială Internațională, la care va andoca NEM, după ce restul ISS va reintra distructiv prin atmosfera Pământului.
Capsula Soiuz MS-27 s-a decuplat de modulul Prichal al Stației Spațiale Internaționale marți, 09 decembrie, la ora 01:41 UTC, pentru a-i aduce înapoi pe Pământ pe Serghei Rîjikov, Alexei Zubrițki și Jonny Kim. Manevra orbitală de frânare a fost efectuată de propulsorul principal al capsulei la ora 04:09 UTC (după depărtarea corespunzătoare de ISS), iar aterizarea în stepele din Kazahstan a avut loc la ora 05:03 UTC, la câțiva kilometri de zona planificată, din cauza vântului puternic. Ieșirea echipajului din capsulă a durat mai mult decât de obicei și Alexei Zubrițki (care nu a fost văzut public după ce a fost extras din capsulă) a fost transportat direct la cortul medical, fără să participe la obișnuita aclimatizare din vecinătatea capsulei. Nici Jonny Kim nu s-a simțit prea bine din cauza unei probleme cu egalizarea presiunii în ureche, însă pare să fie o problemă minoră pentru astronautul american.
Satelitul Shijian-21, lansat în octombrie 2021, a fost folosit pentru a remorca satelitul inactiv Beidou-2 pe o orbită destinată sateliților retrași, dincolo de orbita geostaționară populată de sateliții activi, după care s-a întors în orbita geostaționară. Ulterior, satelitul Shijian-25, lansat în ianuarie 2025, a andocat cu Shijian-21 la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie, iar cei doi sateliți au rămas cuplați până la începutul lunii decembrie, când pare că s-au îndepărtat unul față de celălalt. China nu a oferit nici un fel de informații despre activitatea celor doi sateliți, toate informațiile le avem de la observații independente, realizate de entități guvernamentale sau comerciale americane.
Luna și spațiul cislunar
Yutu-2 este un rover care a ajuns pe fața îndepărtată a Lunii în 03 ianuarie 2019, parte a misiunii Chang’e-4 (lansarea a avut loc în 07 decembrie 2018, cu o rachetă Changzheng-3B). La aproape 7 ani după ce a ajuns pe Lună, în craterul Von Kármán, Yutu-2 este încă activ—și se deplasează câțiva metri în fiecare zi lunară. Recent, CNSA a publicat noi imagini transmise de echipamentele de la bordul roverului, când acesta se afla la 1004 de metri de landerul Chang’e-4, după ce a parcurs nu mai puțin de 1064 de metri pe suprafața selenară.
Marte
Începând cu 06 decembrie, NASA a pierdut legătura radio cu sonda MAVEN. Lansată în noiembrie 2013, MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN) a intrat pe orbita lui Marte în septembrie 2014 cu misiunea de a studia atmosfera și ionosfera marțiană. După ce sonda a revenit de pe partea opusă a planetei rotindu-se necontrolat, ceea ce nu este deloc un semn bun; mai mult, analizând orbita sondei, NASA crede că aceasta s-a schimbat, neplanificat. Este puțin probabil ca NASA să mai restabilească vreodată contactul cu MAVEN pentru că deja se caută soluții ca cele două rovere de pe suprafața planetei Marte să poată comunica în continuare regulat cu Pământul (MAVEN era folosită și ca releu de comunicații pentru Curiosity și Perseverance, împreună cu MRO, Mars Odyssey și sonda europeană TGO).
Spațiul interplanetar și interstelar
Telescopul spațial european XMM-Newton a capturat o imagine cu cometa interstelară 3I/ATLAS obținută în spectrul de raze X; expunerea a fost de aproximativ 20 de ore, în timp ce cometa se afla la 282-285 milioane de kilometri distanță de telescop (03 decembrie); observația a fost realizată cu camera (EPIC)-pn (European Photon Imaging Camera). 3I/ATLAS este vizibilă în domeniul razelor X pentru că moleculele de gaz care sunt expulzate de la suprafața cometei (apă, dioxid de carbon, monoxid de carbon) interacționează cu vântul solar, producând raze X. În 19 decembrie, la ora 04:00 UTC, cometa interstelară 3I/ATLAS s-a aflat la cea mai mică distanță de Pământ: 270 milioane de kilometri.
Telescopul spațial James Webb a observat cea mai timpurie supernovă de până acum (GRB 250314A), situată la doar 730 de milioane de ani după Big-Bang; precedentul record a fost stabilit tot de telescopul James Webb, însă era vorba despre o supernovă observată la 1.8 miliarde de ani după Big-Bang. Rezultatele observațiilor au fost publicate recent în Astronomy & Astrophysics.
În 04 noiembrie, sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE), aflată în drum spre Jupiter, s-a aflat la cea mai mică distanță de cometa interstelară 3I/ATLAS (66 milioane kilometri), iar două zile mai târziu camera folosită pentru navigare (NavCam) pentru a surprinde câteva cadre cu obiectul interstelar. Și restul echipamentelor științifice de la bord au observat cometa, inclusiv o cameră de înaltă rezoluție (JANUS, MAJIS, UVS, SWI, PEP), însă datele nu pot fi descărcate decât la finalul lunii februarie: până atunci, pentru că este prea apropiată de Soare, sonda folosește antena principală ca un scut termic și nu poate transmite cantități mari de date spre Pământ. Însă cei de la ESA nu au avut răbdare și au descărcat o singură imagine, cea înregistrată de NavCam.
Cometa interstelară 3I/ATLAS, a fost observată recent și de telescopul spațial Hubble în 30 noiembrie, de la 266 milioane de kilometri distanță, folosind instrumentul Wide Field Camera 3.
Știri locale
Aflăm de la Mădălina Cocea că o nouă metodă matematică pentru caracterizare a deșeurilor orbitale rezultate în urma unei dezintegrări spontane a fost dezvoltată Tudor Vartolomei (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Prof. Alessandra Celletti de la Universitatea Roma Tor Vergata. Metoda a fost validată folosind analizând fragmentele generate de satelitul SATCOM-3 (lansat în 1979, dezintegrat pe GEO) și treapta superioară ATLAS 5 Centaur a rachetei Atlas V care a lansat în 2018 satelitul meteorologic GOES-18 și care s-a dezintegrat în septembrie anul trecut. Studiul a fost publica în Nature Scientific Reports.
Agenția Spațială Europeană (ESA) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6, cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată:
ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;
Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;
Sonaca (Cluj) diverse componente esențiale pentru Ariane 6;
TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;
Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;
Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;
Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.
Alte știri
NASA a anunțat componența echipajului Crew-12, programat pentru lansarea spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026 (adică, dacă totul merge bine, după lansarea misiunii Artemis-II). Crew-12 va fi compus din astronauții americani Jessica Meir și Jack Hathaway, împreună cu Sophie Adenot (ESA) și Andrey Fediaev (Roscosmos).
Isar Aerospace a anunțat în 17 decembrie că a executat cu succes un test static al treptei superioare a rachetei Spectrum, la centrul spațial Andøya din Norvegia, însă nu a comunicat detalii cu privire la data următorului zbor.
Casa Albă a publicat un ordin executiv, denumit Ensuring American Space Superiority, prin care se subliniază prioritățile administrației americane cu privire la activitățile spațiale civile: aselenizarea în 2028, un avanpost lunar până în 2030 (nu este sigur dacă la suprafață sau pe orbita Lunii), reactoare nucleare pe Lună, renunțarea la Stația Spațială Internațională în 2030 și desființarea National Space Council, structură reactivată în 2021 de administrația precedentă.
La Baikonur au început reparațiile rampei 31/6, avariată în urma celei mai recente lansări Soyuz-2. Conform Katyei Pavlushchenko, 18 camioane de mare tonaj au transportat piesele necesare și 130 de angajați Roscosmos lucrează în două schimburi pentru a termina reparațiile până la finalul lunii februarie. În acest caz, misiunea Progress MS-33 va fi singura misiune spațială amânată din cauza avariei rampei 31/6.
După ce în 04 noiembrie a fost propus din nou pentru postul de administrator al NASA de către președintele SUA, Jared Isaacman a trecut fără emoții prin audierile din Senat și a fost confirmat în funcție cu 60 de voturi pentru și 30 împotrivă, după o procedură simplificată, devenind astfel al 15-lea administrator al agenției spațiale americane.
După un test static desfășurat în luna aprilie, motorul cu combustibil sold P160C a fost recent certificat pentru zbor. Dezvoltat de Avio și ArianeSpace, P160C va înlocui boosterele cu combustibil solid folosite în prezent de Ariane 6 (P120C) chiar începând de anul viitor, în primul zbor al rachetei europene în configurația cu 4 boostere suplimentare. În 2028, racheta Vega-C va folosi P160C ca booster principal, în zborul inaugural al variantei Block-II, pentru lansarea avionului spațial Space Rider.
Conform Bloomberg, anul viitor SpaceX (care în prezent este o companie privată) ar putea deveni companie publică și ar putea astfel să fie listată la bursă, într-un IPO estimat de la peste 30 de miliarde de dolari. Elon Musk neagă informațiile și declară că SpaceX nu va deveni companie publică decât după ce primii oameni vor ajunge pe Marte la bordul vehiculelor SpaceX.
Kyivstar va oferi pe teritoriul Ucrainei un serviciu de SMS satelitar, folosind megaconstelația Starlink, fiind prima companie care oferă astfel de servicii în Europa. În viitor, compania va oferi și servicii de comunicații prin voce și video direct prin sateliții Starlink, acolo unde infrastructura de la sol nu permite acest lucru.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.