Buletin Cosmic 215
JAXA încheie anul 2025 cu un eșec, scurgerea de aer din Zvezda s-a oprit, Starlink va folosi o orbită mai joasă, Tory Bruno părăsește ULA pentru Blue Origin, România are din nou drept de vot în ESA
Lansări orbitale
2025-315: În 30 decembrie, la ora 22:40 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat doi sateliți Shijian-29 (A și B) pe orbită geosincronă de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; a fost cea mai grea încărcătură pentru lansatorul Changzheng-7A.
2025-314: În 30 decembrie, la ora 04:12 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul militar Tianhui-7, folosit cel mai probabil pentru observații ale suprafeței Pământului.
2025-313: În 28 decembrie, la ora 13:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, o misiune de tip rideshare, plasând pe orbită terestră heliosincronă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, majoritatea aparținând unor instituții rusești, dar și sateliți pentru Iran, Muntenegru, Kuweit și Belarus.
2025-312: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 26 decembrie, la ora 16:07 UTC, satelitul meteorologic Fengyun-4C, care a ajuns pe orbită geosincronă; lansarea a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang.
2025-311: În 25 decembrie, la ora 23:26 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-17), de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.
2025-310: O rachetă Soiuz-2.1a, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat spre orbită terestră heliosincronă, în 25 decembrie, la ora 14:11 UTC, satelitul militar Obzor-R No.1 de pe rampa 43 a centrului spațial Plesețk.
2025-309: În 24 decembrie, la ora 03:25 UTC, rachetă indiană LVM3 a trimis pe orbită terestră joasă cea mai grea încărcătură a sa de până acum: satelitul de telecomunicații BlueBird-6 (BlueBird Bloc 2 FM1) al companiei AST SpaceMobile; a fost a 100-a lansare orbitală pentru agenția spațială indiană (ISRO) și a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan.
2025-308: În 23 decembrie, la ora 02:00 UTC, o rachetă Changzheng-12A a fost lansată, de la centrul spațial Jiuquan, cu scopul de a testa un sistem de recuperare al primei trepte, a doua rachetă chinezească, după Zhuque-3, care încearcă acest lucru; lansarea a fost una de succes, racheta reușind să plaseze pe orbită terestră joasă satelitul JSW-03, însă recuperarea primei trepte a eșuat. Deși pare o variantă a rachetei Changzheng-12 (care a debutat în 2024), Changzheng-12A este practic o rachetă complet nouă, care a debutat cu această ocazie; ambele trepte sunt alimentate cu metan: treapta primară este propulsată de 7 motoare Longyun-70, (spre deosebire de Changzheng-12, care folosește motoare YF-100K clasice, cu kerosen) și treapta secundară are un singur motor YF-209V (tot cu metan, spre deosebire de Changzheng-12, care folosește două motoare YF-115, cu kerosen). Changzheng-12A, o rachetă înaltă de 70.4 metri, cu un diametru al ambelor trepte de 3.8 metri și un diametru al conului protector al încărcăturii de 4.2 metri, este dezvoltată de stat, de Shanghai Academy of Spaceflight Technology —SAST, parte a China Aerospace Science and Technology Corporation —CASC).
2025-F09: În 22 decembrie, la ora 12:34 UTC, racheta sud-coreeană privată Hanbit-Nano, a companiei Innospace, a încercat să lanseze pe orbită 4 sateliți brazilieni și 1 satelit indian, în ceea ce a fost prima lansare comercială de la centrul spațial Alcântara din Brazilia (misiunea Spaceward); din păcate, în urma unei probleme a primei trepte, lansarea a eșuat și racheta, aflată în zborul său inaugural, s-a prăbușit în apropierea rampei de lansare, la câteva secunde după pornirea motoarelor.
2025-F08: În 22 decembrie, o rachetă H3 în configurația 22S (2 motoare LE-9 ale treptei secundare, 2 boostere auxiliare și con protector de mici dimensiuni) a lansat, de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima, satelitul de poziționare locală QZS-5 care urma să ajungă pe orbită geosincronă; din păcate, din cauza unei probleme cu treapta secundară, care nu a efectuat corect a doua manevră după separarea de prima treaptă, satelitul nu a mai ajuns pe orbita corectă și a revenit prin atmosferă la scurt timp după lansare (1-2 orbite).
2025-307: În 21 decembrie, la ora 06:36 UTC, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelenadă, compania americană Rocket Lab a lansat racheta Electron cu satelitul nipon QPS-SAR-15 (misiunea The Wisdom God Guides), care a ajuns cu bine pe orbită terestră joasă.
2025-306: În 20 decembrie, la ora 12:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 a lansat, pe orbită geosincronă, satelitul militar TJS-23, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
În 2025 au avut loc un total de 324 de tentative de lansări orbitale, un record absolut (recordul precedent a fost anul trecut, cu 259 de tentative), din care 315 lansări au fost reușite (de asemenea un nou record). Avem și câteva rachete care au debutat în 2025: New Glenn, Spectrum, HANBIT-NANO, Eris-1, Changzheng-12A și Zhuque-3. Așadar, din cele 324 de lansări din 2025, 9 au eșuat: 3 din China (Kuaizhou-1A, Zhuque-2E, Ceres-1) și câte 1 eșec din Australia (debutul Eris-1), Germania (debutul Spectrum și prima lansare orbitală de la centrul spațial Andøya din Norvegia), SUA (Firefly Alpha), India (PSLV-XL), Japonia (H3) și Coreea de Sud (debutul HANBIT-NANO și reactivarea rampei braziliene de la Alcântara). Nu am contabilizat în nici un fel lansările Starship pentru că și în acest an am avut doar lansări suborbitale.
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24205 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13964; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66749 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
După 6 ani de când a fost detectată prima dată, scurgerea de aer din modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale s-a oprit, conform Ars Tehnica, care citează surse din NASA. Scurgerea era cauzată de micro-fisuri care au apărut în zona care separă modulul Zvezda de portul de andocare cu navele Progress (motiv pentru care, în ultimii 5 ani, portul respectiv nu a mai fost folosit).
Pe parcursul anului 2026, SpaceX va coborî orbita sateliților Starlink, de la 550 km (cât este în prezent) până la 480 km, pentru o mai mare siguranță în operarea constelației. Datorită densității mai mari a atmosferei la 480 km, numărul de deșeuri este mai redus, ceea ce reduce semnificativ șansele de coliziune cu un satelit activ, iar în cazul unui satelit inactiv scade semnificativ durata până când satelitul revine necontrolat prin atmosferă.
În 29 decembrie 2025, capsula americană Dragon CRS-33, atașată modulului Harmony al Stației Spațiale Internaționale, și-a pornit cele două propulsoare Draco pentru 19 minute, ridicând altitudinea ISS cu câțiva kilometri. Este a 5-a manevră de acest fel și penultima planificată înainte ca misiunea CRS-33 să se încheie și capsula Dragon (C211, cargo) să revină pe Pământ (alte manevre pentru corecția orbitei ISS efectuate cu această capsulă au avut loc în 03 septembrie, 26 septembrie 14 octombrie și 07 noiembrie 2025). Lansarea următoarei nave rusești Progress (MS-33), cu care se face de obicei ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale, a fost amânată până după finalizarea reparațiilor la rampa 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării misiunii Soiuz MS-28 (cel mai probabil rampa va redeveni activă în primăvară).
Marte
După aproape 5 ani pe suprafața marțiană, roverul Perseverance a parcurs aproximativ 40 de kilometri și JPL crede că roțile roverului, dar și alte subsisteme, nu vor avea probleme în a funcționa cel puțin încă 60 de kilometri, deci probabil până în 2031 (conform unor date analizate recent de JPL). Celălalt rover marțian, Curiosity, se află pe Marte din 2012. În prezent, toate echipele NASA care operează misiuni marțiene iau o pauză: Marte este de partea cealaltă a Soarelui (față de Pământ), astfel încât comunicațiile dintre Pământ și sondele marțiene sunt temporar suspendate, iar misiunile sunt pe pilot automat. Situația va reveni la normal în 20 ianuarie.
Știri locale
Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANCS) a anunțat în 24 decembrie că România și-a recâștigat dreptul de vot în cadrul ESA, reușind să achite “o parte semnificativă” din contribuția noastră financiară, obligație care ne revine ca stat membru al Agenției Spațiale Europene.
Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) anunță achitarea unei părți semnificative a contribuției financiare a României către Agenția Spațială Europeană (ESA), în valoare de 160 de milioane de lei, măsură care permite recuperarea dreptului de vot al României în cadrul organizației. Această realizare marchează un moment important în consolidarea poziției României în domeniul cercetării spațiale și reflectă angajamentul statului român față de participarea activă în programele și proiectele europene de profil. Plata efectuată se înscrie în strategia pe termen lung a ANC de asigurare a unei prezențe sustenabile și responsabile în structurile internaționale de cercetare, având în vedere atât capacitatea mediului de cercetare național, cât și obiectivele strategice ale țării.
Alte știri
Agenția Spațială Europeană (ESA) confirmă că la finalul anului 2025 a avut loc un incident de securitate, în care câteva servere (din afara rețelei ESA) au fost accesate ilegal și datele acestora au ajuns la hackeri, însă specifică faptul că incidentul este unul izolat și că datele accesate nu sunt date clasificate.
Compania chineză Landspace (cea care a dezvoltat racheta Zhuque-3) se pregătește să devină o companie publică, listată la bursa din Shanghai (STAR Market), în urma căreia speră să adune 7.5 miliarde de yuani (aproximativ 1.1 miliarde de dolari). Compania dorește să folosească acești bani pentru continuarea dezvoltării rachetei Zhuque-3, dar și pentru un viitor lansator supergreu, cu un diametru de 10 metri. Următoarea lansare Zhuque-3 este așteptată în luna aprilie.
În 22 decembrie, după 12 ani în care a condus United Launch Alliance (ULA), Tory Bruno a anunțat că demisionează și se desparte astfel de ULA, iar după 3 zile, a anunțat că a fost angajat de Blue Origin pentru a conduce nou-înființatul National Security Group, aflat directa coordonare a lui Dave Limp, CEO al Blue Origin.
Un fragment din bolidul observat deasupra Moscovei în 27 octombrie a fost oficial catalogat ca fiind un meteorit și a fost denumit Okulovka; masa totală care a fost recuperată în urma acestui bolid este de 528 de grame.
Compania Rocket Lab anunță că a primit un contract în valoare de $816 milioane pentru a proiecta și construi 18 sateliți pentru programul Tracking Layer Tranche 3 (TRKT3) al US Space Development Agency. Sateliții, dezvoltați pornind de la platforma Phoenix a Rocket Lab, vor face parte dintr-o constelație care va oferi informații privind lansările de rachete balistice, inclusiv sisteme hipersonice. Contractul este o continuare a unui contract precedent, de $515 milioane, pentru alți 18 sateliți din programul Transport Layer-Beta Tranche 2 al aceleiași US Space Development Agency pentru asigurarea de comunicații satelitare sigure pentru agențiile de securitate din SUA.
Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 14:15 UTC, capsula New Shepard “RSS Karman Line“ a lansat în spațiu (dincolo de linia Kármán, pe o traiectorie suborbitală) echipajul misiunii NG-37, format din Michaela “Michi” Benthaus, Joey Hyde, Hans Koenigsmann, Neal Milch, Adonis Pouroulis și Jason Stansell. Lansarea a fost inițial programată pentru joi, 18 decembrie, însă atunci a fost anulată din cauza unor probleme tehnice. Michaela “Michi” Benthaus este inginer în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA) și a devenit cu această ocazie prima persoană în cărucior cu rotile care ajunge în spațiu. Hans Koenigsmann este unul dintre primii angajați ai SpaceX, companie din care s-a retras în 2021; acum este implicat în Stoke Space, care dorește să construiască un lansator orbital reutilizabil, și Vast Aerospace, care plănuiește să lanseze anul viitor o stație spațială, Haven-1. Altitudinea maximă atinsă de capsula NG-37 a fost de 105.6 km, iar pasagerii s-au bucurat de aproximativ 3 minute de imponderabilitate, după care boosterul și capsula New Shepard au revenit cu bine la sol. NG-37 a fost a 16-a misiune cu echipaj la bord, care a lansat 86 de persoane în zboruri suborbitale, dincolo de linia Kármán.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.