Buletin Cosmic 216
Echipaj evacuat de pe ISS din motive medicale, SLS ajunge pe rampa de lansare LC-39B, buget mărit pentru NASA, satelit militar spaniol compromis, o companie românească testează motoare de rachetă
Lansări orbitale
2026-011: În 17 ianuarie, ora 04:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, misiunea NROL-105 (NRO Proliferated Architecture Mission) pentru National Reconnaissance Office —NRO; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg și s-a realizat cu boosterul B1100, care, după al 2-lea zbor, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2026-F03: În 17 ianuarie, la ora 04:08, racheta Gushenxing-2 (Ceres-2, cu combustibil solid) debuta de la centrul spațial Jiuquan, pentru o misiune test spre orbita terestră joasă, însă se pare că lansarea a eșuat; ar fi al doilea eșec chinezesc în mai puțin de 24 de ore, după lansarea eșuată Changzheng-3B din ziua precedentă.
2026-F02: În 16 ianuarie, la ora 16:55 UTC, o rachetă Changzheng-3B a fost lansată de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang pentru a trimite pe orbită geostaționară de transfer satelitul militar Shijian-32, însă din cauza unei probleme cu treapta a treia a rachetei, lansarea a fost un eșec și satelitul a fost pierdut.
2026-010: În 15 ianuarie, la ora 20:10 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei Galactic Energy a lansat, pe orbită terestră joasă, 4 sateliți de telecomunicații Tianqi (37-40) pentru constelația Guodian Gaoke; lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dongfeng Hangtiangang din Marea Galbenă.
2026-009: În 15 ianuarie, la ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul algerian de teledetecție Alsat-3A, de la centrul spațial Jiuquan; satelitul urmează să fie folosit pentru observații asupra suprafeței Pământului.
2026-008: În data de 14 ianuarie, ora 18:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.98), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-007: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 13 ianuarie la ora 15:25 UTC, de pe rampa LC-1 a centru spațial Wenchang Commercial, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-18, pentru megaconstelația SatNet).
2026-006: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 13 ianuarie la ora 14:16 UTC, pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-01 pentru o misiune de observare a suprafeței Pământului, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.
2026-005: În data de 12 ianuarie, ora 21:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.97), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2026-F01: În 12 ianuarie, la ora 04:48 UTC, de pe rampa FLP a centrului spațial indian Satish Dhawan, o rachetă PSLV-DL urma să lanseze satelitul militar indian EOS-N1, împreună cu alți 15 sateliți de mici dimensiuni (pentru organizații din Brazilia, Thailanda, Nepal și Spania); datorită unei probleme cu treapta a 3-a (care și-a pierdut controlul, al 6 minute după lansare), sateliții nu au ajuns pe orbită; este al doilea eșec consecutiv pentru PSLV-DL, după lansarea eșuată din 18 mai 2025.
2026-004: În 11 ianuarie, la ora 13:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, satelitul Pandora al NASA (pentru studiul atmosferei exoplanetelor), dar și alți 50 de sateliți de mici dimensiuni în misiunea Twilight, de tip rideshare, pe orbită terestră heliosincronă, aproximativ pe frontiera dintre zi și noapte a Pământului; pentru acest zbor, a fost folosită treapta superioară B1097 care, după al 5-lea zbor, a revenit pe Landing Zone 4.
2026-003: În data de 09 ianuarie, ora 21:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.96), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-002: În data de 04 ianuarie, ora 06:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.88), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost primul zbor al noii treptei primare B1101, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2026-001: În 03 ianuarie, prima lansare a anului a fost cea a unei rachete Falcon 9, care a pus pe orbită terestră heliosincronă satelitul italian COSMO-SkyMed FM3 (CSG-3), ce urmează să fie folosit pentru observații asupra Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California la ora 02:09 UTC și SpaceX a folosit treapta primată B1081 aflată la cel de-al 21-lea zbor; după separarea de treapta secundară, B1081 a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24331 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14077; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66882 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Misiunea Crew-11 s-a încheiat mai repede decât a fost planificat: pentru prima dată în istoria Stației Spațiale Internaționale, NASA a fost nevoită să evacueze un echipaj din cauza unor probleme medicale. Fiind vorba despre o problemă de natură medicală, NASA nu a precizat despre ce astronaut a fost vorba și nici nu a oferit detalii cu privire la problema medicală, dar a precizat că evacuarea nu s-a făcut în condiții de urgență. Cu toate acestea, o activitate extravehiculară programată pentru joi, 08 ianuarie, a fost anulată, după care NASA a decis ca echipajul Crew-11, format din Oleg Platonov, Mike Fincke, Zena Cardman și Kimiya Yui să revină pe Pământ. Dragon Crew-11 a ajuns în apele Oceanului Pacific în 15 ianuarie, ora 08:41 UTC, în largul coastei orașului San Diego.
Capsula spaniolă KID, care după lansare urma să fie supusă unui test de revenire prin atmosferă, a funcționat pentru scurt timp, în ciuda eșecului rachetei PSLV din 12 ianuarie. A 3-a treapta a rachetei PSLV și-a pierdut controlul înainte de a reuși să plaseze pe orbită sateliții aflați la bord, așa că aceștia au rămas atașați de vehicul și au revenit prin atmosfera Pământului, pe o traiectorie neplanificată și nedorită. Unul dintre sateliții care ar fi trebuit lansați a fost și un demonstrator (Kestrel Initial Demonstrator, KID) al unei viitoare capsule (Kestrel) dezvoltate de o companie spaniolă, Orbital Paradigm. KID a fost construită în mai puțin de 1 an, cu un buget mai mic de 1 milion de dolari și urmează ca o iterație viitoare să poată transporta începând cu 2030 aproximativ 120 de kilograme pe orbită, unde să rămână pentru 3 luni. În ciuda condițiilor dificile, cauzate de eșecul treptei superioare a rachetei PSLV, capsula a reușit să se desprindă de treapta defectă și spre surpriza Orbital Paradigm a reușit își activeze sistemele de la bord și chiar să transmită date timp de 190 de secunde.
China a cerut Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații aprobare pentru a lansa 193428 de sateliți în 3660 de plane orbitale pe orbita terestră joasă și medie—cererile cu numărul CTC-1 (CHN2025-79441) și CTC-2 (CHN2025-79398). China a început deja să lanseze sateliți pentru două megaconstelații, Guowang și Qianfan, fiecare urmând să aibă peste 10000 sateliți. SpaceX a primit recent aprobare de la Comisia Federală pentru Comunicații a Statelor Unite (FCC) pentru a lansa încă 7500 de sateliți, rețeaua Starlink urmând să aibă în final aproximativ 42000 de sateliți (în prezent sunt aproape 9500 de sateliți Starlink pe orbită).
Satelitul militar spaniol SpainSat NG II, lansat în 24 octombrie de o rachetă Falcon 9 a fost avariat de ceea ce pare să fi fost un deșeu orbital de mici dimensiuni, în timp ce satelitul se îndrepta spre orbita sa nominală. Compania Hisdesat, care deține satelitul, a evaluat magnitudinea avariei și a decis că satelitul nu-și mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost lansat; NG II a costat 2 miliarde de euro.
Luna și spațiul cislunar
Fără a oferi detalii tehnice, NASA și Departamentul de Energie al SUA anunță că vor colabora pentru a trimite un reactor nuclear pe Lună până în 2030, iar tehnologiile dezvoltate cu această ocazie vor fi folosite și pentru viitoare misiuni ale NASA pe Marte.
În 12 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Lisabona, Portugalia (reprezentată de Helena Canhão, secretarul de stat pentru știință și inovare) a devenit al 60-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.
A doua rachetă Space Launch System (SLS) a fost mutată în cursul zilei de sâmbătă, 17 ianuarie, din hangarul în care a fost asamblată (Vehicle Assembly Building, —VAB) pe rampa de lansare LC-39B a centrului spațial Kennedy; NASA plănuiește că lansarea misiunii Artemis II să aibă loc nu mai devreme de 07 februarie, deși oportunitățile pentru lansare se întind pe durata a trei luni. În misiunea Artemis II, un echipaj din 4 persoane, Reid Wiseman (NASA), Victor Glover (NASA), Christina Koch (NASA) și Jeremy Hansen (CSA) vor da un ocol Lunii înainte să vină pe Pământ, pregătind aselenizarea care este programată pentru viitoarea misiune, Artemis III.
Marte
Între 29 decembrie și 16 ianuarie toate misiunile marțiene au fost trecute pe pilot automat, pentru că Marte s-a aflat de cealaltă parte a Soarelui și NASA a suspendat toate comunicațiile cu sondele de pe orbita sau de pe suprafața marțiană. Din păcate NASA nu a mai reușit să ia legătura cu sonda Mars Atmosphere and Volatile Evolution (MAVEN) înainte de începutul conjuncției (29 decembrie) și este foarte puțin probabil ca sonda să mai poată fi contactată de acum înainte. Ultima dată când MAVEN a comunicat cu Pământul a fost în 04 decembrie 2025.
În 06 ianuarie a avut loc a doua corecție a traiectoriei pentru una dintre cele două sonde Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE),aflate în drum spre Marte din 13 noiembrie 2025. O astfel de corecție, programată pentru începutul lui decembrie, a fost amânată pentru că a fost descoperită o tracțiune mai mică decât cea nominală. Acum problema pare că a fost rezolvată; cealaltă sondă a efectuat cu succes ambele manevre de corecție în luna decembrie, așa cum NASA planificase inițial. În luna noiembrie a acestui an, cele două sonde vor survola Pământul, după care vor fi trimise spre o traiectorie care să intercepteze planeta Marte în septembrie 2027.
Știri locale
Agenția Spațială Europeană (ESA) a evidențiat activitatea companiei românești ATD Aerospace RS SRL, care a testat în 2025 un motor de rachetă de 10 kN, de forță variabilă, cu combustibil hipergolic, răcit cu apă și care poate să fie pornit la nevoie; conform ESA, compania românească a mai testat în trecut motoare cu tracțiune mai mică, în cadrul programului Future Launchers Preparatory Programme (FLPP).
Alte știri
La scurt timp după lansarea reușită (dar recuperarea eșuată) din 23 decembrie 2025 a rachetei Changzheng-12A, China se pregătește să debuteze o nouă rachetă reutilizabilă, denumită… Changzheng-12B, care în 15-16 ianuarie a realizat deja un test static reușit pe o rampă de lansare a centrului spațial Jiuquan.
Compania europeană Maiaspace a fost aleasă de Eutelsat pentru o serie de lansări ale sateliților OneWeb, începând cu 2027. Pentru aceste misiuni, lansatorul Maia va fi echipat cu treapta superioară Colibri și va fi astfel capabil să plaseze 4 tone pe orbitele necesare pentru constelația OneWeb; primul zbor suborbital este așteptat să aibă loc în acest an, iar primul zbor orbital este programat pentru anul viitor.
Firelfy Aerospace anunță că următorul zbor (al 7-lea) va fi ultimul pentru actuala versiune a rachetei Alpha, care în 6 lansări a suferit 2 eșecuri. Alpha Block II urmează să aibă rezervoare mai mari (prima treapta se mărește de la 18.4 la 20.1 metri, a doua de la 6.0 la 6.3 metri), cu modificări în ceea ce privește structura rachetei, avionică, baterii și protecție termică. Obiectivele principale ale Firefly Aerospace sunt îmbunătățirea fiabilității, a producției și a capacităților de lansare rapidă.
Începând din a doua jumătate a acestui an, aeronavele companiei Lufthansa vor fi echipate cu terminale Starlink și clienții vor avea acces la internet gratuit în timpul zborului. Pânâ în 2029, toate aeronavele Lufthansa vor avea această tehnologie implementată.
În 13 ianuarie a avut loc la Paris a 5-a întâlnire la nivel înalt între conducerile agențiilor spațiale europene (ESA, reprezentată de directorul general Josef Aschbacher) și chineze (CNSA, reprezentată de administratorul Shan Zhongde); ultima astfel de întâlnire a avut loc acum aproape 10 ani, în 2017 la Shanghai. S-a discutat despre succesul unor misiuni spațiale comune (telescopul spațial Einstein, sonda Smile și instrumentul european Negative Ions at the Lunar Surface —NILS de la bordul sondei selenare Chang’e-6, dar și despre viitoare oportunități de colaborare.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a amânat pentru primăvara acestui an primul salt al vehiculului Themis (înalt de 28 de metri), folosit pentru testarea unor tehnologii care vor permite în viitor recuperarea primei trepte a unui lansator european. Prototipul Themis a fost transportat la centrul spațial Esrange din Suedia încă din iunie, urmând ca primul zbor (mai degrabă un salt) să aibă loc în primele luni ale acestui an, însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile de la Esrange, testul a fost amânat. După testul din Suedia, un alt test este programat să aibă loc în Guiana Franceză, unde se află un alt vehicul, denumit T3, care urmează să ajungă la o altitudine mai mare decât vehiculul din Suedia.
Compania niponă ispace a anunțat că va deschide o nouă filială în Arabia Saudită; ispace are deja filiale în Europa (Luxembourg) și Statele Unite (Denver). În 2027, landerul APEX 1.0 va transporta pe suprafața Lunii primul echipament românesc (construit de CDS Cluj-Napoca), parte a Mission 3, în colaborare cu ESA.
NASA va primi $24.438B pentru anul 2026 de la Congresul SUA, o creștere semnificativă față de $18.8B cât a oferit inițial Casa Albă. Vestea proastă este că misiunea Mars Sample Return este practic anulată (nebugetată în forma actuală, separată în mai multe componente trecute la diverse alte categorii de buget). Asta înseamnă că probele de sol marțian, adunate cu grijă de Perseverance, probe de sol care ar putea conține indicii cu privire la existența vieții pe Marte, nu vor ajunge prea curând în laboratoarele de pe Pământ. Un institut de cercetare din România (COMOTI) și o companie românească (GMV România) urmau să aibă contribuții semnificative la construirea brațului robotic (realizat de compania italiană Leonardo) care ar fi transferat probele de sol din Perseverance în landerul marțian, înainte ca acestea să fie lansate spre Pământ. Cel mai probabil, brațul robotic va fi până la urmă folosit de viitorul modul lunar Argonaut.
Deși nu are un lansator propriu, Turcia va investi într-o rampă de lansare amplasată în Somalia (având avantajul că este aproape de ecuator); proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei, împreună cu Agenția Spațială Turcă, în cadrul unei înțelegeri bilaterale cu Somalia. Complexul spațial este așteptat să devină activ la începutul anului viitor.
Filiala poloneză a companiei americane Redwire va livra două dispozitive de andocare IDSS (International Docking System Standard) pentru capsula Nyx a companiei europene Exploration Company (TEC). Astfel, viitoarele capsule Nyx vor putea andoca autonom la viitoarele stații spațiale dotate cu un dispozitiv compatibil, sau chiar cu Stația Spațială Internațională, dacă Nyx ajunge pe orbită înainte de 2031.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.