Buletin Cosmic 217
Blue Origin renunță la New Shepard, Crew-12 și Artemis II în carantină, Luch se dezintegrează, SpaceX vrea să fuzioneze cu xAI, să lanseze 1 milion de sateliți și să devină companie publică
Lansări orbitale
2026-021: În 31 ianuarie, ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul algerian AlSat-3B pentru observații ale suprafeței Pământului, care a fost plasat pe orbită terestră heliosincronă.
2026-020: În data de 30 ianuarie, ora 07:22 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.101), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2026-019: O rachetă americană Electron a lansat, în 30 ianuarie, la ora 01:21 UTC, satelitul NEONSAT-1A (misiunea Briding the Swarm) de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, pe orbită terestră heliosincronă.
2026-018: În data 29 ianuarie, ora 17:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.19), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-017: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 ianuarie, la ora 04:53 UTC, un nou satelit GPS (GPS III SV09) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1096, care după cel de-al 5-lea zbor, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-016: În data 25 ianuarie, ora 17:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-015: În 22 ianuarie, la ora 10:52 UTC, o rachetă Electron a plasat pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți ai companiei britanice Open Cosmos (misiunea The Cosmos Will See You Now), de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.
2026-014: În data 22 ianuarie, ora 05:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-013: În 19 ianuarie, la ora 07:48 UTC, o rachetă Changzheng-12 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang, pentru megaconstelația Weixing Hulianwang Digui (WHWD-19).
2026-012: În data de 18 ianuarie, ora 23:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.100), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Ce vedeți în imaginea de mai jos este o treaptă superioară a rachetei chinezești Zhuque-3 (dezvoltată de compania privată LandSpace), surprinsă de radarul TIRA al Fraunhofer-Institut für Hochfrequenzphysik und Radartechnik FHR, în 30 ianuarie ora 09:30 UTC, când a trecut ultima dată pe deasupra Germaniei. De ce ultima dată? Pentru că respectiva treaptă superioară a revenit necontrolat prin atmosferă undeva în sudul Pacificului, în jurul orei 12:39 UTC (deși se pare că aceasta s-a fragmentat în timpul revenirii prin atmosferă și am avut două impacturi). Lansarea Zhuque-3 a avut loc în 03 decembrie (primul zbor al acestei rachete, derivată din Zhuque-2) și deși recuperarea primei trepte nu a avut loc, așa cum a fost planificat inițial, treaptă secundară a ajuns pe orbită (66877 ZQ-3 Y1 R/B). Pentru că a fost un zbor inaugural, nu au fost sateliți la bord, doar un simulator de masă, iar treaptă secundară nu a efectuat manevrare de revenire controlată prin atmosferă, așa că a rămas pe orbita joasă a Pământului, până în 30 ianuarie. Cu o masă estimată la 11 tone și o lungime de 12-13 metri, existau temeri că unele fragmente ar putea ajunge deasupra Europei, însă din fericire nu a fost cazul, de această dată.
Orbita terestră
Programată inițial pentru lansare în 15 februarie, misiunea Crew-12, adică Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) a fost devansată pentru 11 februarie, datorită întoarcerii premature pe Pământ a misiunii Crew-11; însă NASA a precizat că dacă Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) va fi lansată 09 februarie, atunci Crew-12 va trebui să aștepte până echipajul Artemis II revine pe Pământ, adică lansarea Crew-12 nu va avea loc mai devreme de 19 februarie. Dacă Artemis II va încerca să fie lansată în 09 februarie, dar lansarea se amână în timpul numărătorii inverse, atunci Crew-12 va fi lansată în 13 februarie. Pe scurt, NASA a precizat că nu va lansa Crew-12 dacă echipajul Artemis II se află în zbor, iar Artemis II are prioritate.
Vineri, 23 ianuarie, capsula Dragon (C211 cargo), parte a misiunii CRS-33, și-a pornit propulsoarele principale pentru 26 de minute și 11 secunde (1571 secunde), pentru a efectua o nouă corecție a orbitei stației spațiale (a 6-a și ultima astfel de manevră din misiunea CRS-33), reușind cu această ocazie să ridice Stația Spațială Internațională până la 429 km altitudine, cea mai mare altitudine atinsă vreodată de avanpostul orbital.
Capsula Shenzhou-20, avariată în urma unui impact cu un deșeu orbital de mici dimensiuni a revenit în 19 ianuarie pe Pământ, fără echipaj, în jurul orei 01:00 UTC, în regiunea autonomă Mongolia Interioară, conform planului. Avaria Shenzhou-20 a făcut ca Shenzhou-21 să fie lansată mult mai devreme, pentru ca echipajul de la bordul stației spațiale Tiangong să poată fi evacuat în siguranță, dacă va fi nevoie.
SpaceX anunță că în următoarele săptămâni va oferi gratuit operatorilor de sateliți acces la noul său sistem denumit Stargaze, creat pentru a îmbunătăți siguranța operațiunilor orbitale și a evita eventuale coliziuni; Stargazer va colecta date de la peste 30000 de senzori, date care vor putea fi folosite pentru o mai bună coordonare a traficului spațial. SpaceX oferă deja efemeride pentru sateliții Starlink, updatate o dată pe oră.
Lansat în 27 septembrie 2014, satelitul militar rusesc Luch (40258), probabil un satelit dedicat misiunilor de tip SIGINT de pe orbita geostaționară, a fost observat în ultimii ani apropiindu-se suspect de unii sateliți comerciali: Intelsat 7, Intelsat 901, Intelsat 905. În octombrie 2025, satelitul a fost retras pe o orbită mai înaltă, destinată sateliților geostaționari inactivi. Începând din 29 ianuarie, satelitul a început să se rotească necontrolat, iar în 20 ianuarie, la ora 06:09:03 UTC, satelitul Luch s-a dezintegrat: evenimentul a fost surprins de compania elvețiană s2a systems; în prezent, acesta pare că este însoțit de mai multe fragmente. Cel mai probabil s-a încercat dezactivarea sa, la sfârșitul misiunii, însă ceva a mers prost i a dus la dezintegrarea sa (cel mai probabil neintenționată).
Blue Origin anunță planuri pentru o nouă megaconstelație, dedicată clienților business (spre deosebire de Amazon Leo, dedicată utilizatorilor casnici): denumită TeraWave, noua megaconstelație va permite viteze de până la 6 Tbps și va avea 5408 sateliți plasați pe orbită terestră joasă (LEO, 3 straturi, între 520-540 km) și medie (MEO, 5 straturi, între 8000-24200 km), cu posibilitatea de a comunica între ei și cu stațiile de la sol atât prin unde radio, cât și optic. Lansările sunt programate să înceapă la finalul anului viitor.
SpaceX a raportat aproximativ 300000 de manevre a sateliților Starlink pentru evitarea unor coliziuni pe orbită; în prezent sunt 9621 de sateliți Starlink pe orbita Pământului.
Și tot SpaceX a cerut aprobare de la Federal Communications Commission (FCC) pentru lansarea a 1 milion de sateliți pe orbită terestră joasă, în vederea construirii unui datacenter spațială, dedicat inteligenței artificiale. De asemenea, SpaceX ar putea fuziona cu compania xAI (controlată tot de Elon Musk) înainte de listarea la bursă, programată pentru acest an, în urma căreia SpaceX ar ajunge să fie evaluată la $1000 de miliarde (în prezent, SpaceX este evaluată la aproximativ $800 de miliarde, în timp ce xAI ar valora peste $200 de miliarde).
Compania americană Vast continuă asamblarea stației spațiale Haven-1, însă lansarea acesteia, care urma să aibă loc în acest an, a fost amânată pentru prima parte a anului viitor.
În 22 decembrie 2025, o rachetă niponă H3 urma să urce pe orbită satelitul Michibiki-5 (QZS-5), însă ceva s-a întâmplat cu treapta superioară a rachetei și satelitul nu a mai ajuns niciodată pe orbită. Lansarea a fost un eșec. Ce s-a întâmplat, mai exact? Satelitul s-a desprins și a căzut de pe treapta superioară, în timp ce motoarele acesteia erau active, imediat după separarea conului protector.
NASA și Axiom Space au convenit că următoare misiune cu astronauți privați spre Stația Spațială Internațională (Axiom Mission 5) va avea loc în ianuarie 2027 și va dura aproximativ 14 zile, însă deocamdată nu se cunoaște componența echipajului (Axiom va comunica ulterior pe cine a selectat pentru această misiune).
Capsula W-5 a companiei Varda Space a revenit cu bine pe Pământ în 29 ianuarie, ora 14:07 UTC, aterizând în poligonul Koonibba din Australia, după 9 săptămâni petrecute pe orbita terestră joasă. W-5 este prima capsulă dezvoltată intern de Varda Space, după ce misiunile precedente au folosit o capsulă dezvoltată de companie Rocket Lab. La bordul capsulei au fost desfășurate experimente științifice, finanțate prin programul Prometheus al Air Force Research Laboratory (AFRL).
Luna și spațiul cislunar
Blue Origin anunță suspendarea zborurilor turistice New Shepard pentru o perioadă de cel puțin 2 ani (deși este posibil ca suspendarea să fie definitivă, cu toate că Blue Origin deține câteva boostere New Shepard noi, încă nefolosite), după 38 de zboruri efectuate cu succes. Motivul suspendării este realocarea resurselor pentru accelerarea programului lunar cu echipaj uman.
Axiom Space continuă dezvoltarea costumelor de astronauți AxEMU (împreună cu Prada), care vor fi folosite în activitățile extravehiculare pe suprafața Lunii în cadrul misiunilor Artemis, însă astronauții care le-au testat nu par să fie foarte încântați de performanțele costumelor: deși recunosc că sunt mai flexibile decât vechile costume Apollo, sunt departe de a fi confortabile, în special în timpul activităților de lungă durată prevăzute de programul Artemis (semnificativ mai lungi decât activitățile extravehiculare de la bordul Stației Spațiale Internaționale).
Luni, 26 ianurie, Oman a devenit al 61-lea stat care a semnat Acordurile Artemis.
Roscosmos are planuri mărețe pentru explorarea Lunii în următorii ani: conform ultimelor declarații oficiale, Luna-26 va fi o sondă orbitală, programată pentru lansare în 2028; ea va fi urmată de două sonde care vor ateriza pe Lună, Luna-27А și Luna-27B, în 2029, respectiv 2030. O nouă sondă orbitală, Luna-29, va fi lansată în 2032, iar în 2034, Roscosmos vrea să trimită pe suprafața selenară Luna-28, care să aducă eșantioane de sol pe Pământ (cum s-a mai întâmplat în 1970 și 1976). Și doi ani mai târziu, în 2036, să trimită un rover (cum au mai făcut în 1972 și în 1973). Ultima dată când Rusia/URSS a reușit să trimită controlat o sondă pe suprafața selenară a fost în urmă cu jumătate de secol, în 1976 (misiunea Luna-24, care a adus pe Pământ 170 de grame de regolit lunar).
Blue Origin anunță că a testat cu succes un sistem propriu de andocare, denumit Blue Docking System (BDS), compatibil cu cerințele International Docking System Standard (IDSS), ceea ce înseamnă că vehiculele dotate cu BDS vor putea andoca la viitoarele vehicule și stații spațiale comerciale de pe orbita joasă a Pământului, dar și cu capsula Orion, în viitoare misiuni selenare cu echipaj; BDS va fi instalat la bordul landerului lunar Blue Moon MK2 (care se pregătește pentru lansare în 2029) și ulterior la bordul stației spațiale Blue Reef, stația spațială dezvoltată de Blue Origin.
Marți, 27 ianuarie, un avion WB-57 al NASA a efectuat o aterizare forțată pe pista 17R a aeroportului Ellington de lângă centrul spațial Johnson (Houston, TX), după o problemă cu trenul de aterizare. La finalul unei misiuni de rutină, avionul a survolat de mai multe ori pista, după care a decis să aterizeze fără trenul de aterizare coborât. Din fericire, echipajul este în afara oricărui pericol. WB-57 este un fost bombardier folosit între 1954 și 1985, însă în prezent 3 astfel de aeronave mai sunt folosite de NASA pentru zboruri la altitudine înaltă, de unde pot fi fotografiate și filmate rachetele lansate în spațiu (WB-57 poate atinge altitudini de 65000 de picioare, sau aproape 20 km). De exemplu, de fiecare dată când de la Texas era lansată o rachetă Starship, de la Ellington decola un WB-57, pentru a surprinde cadre unice, de la o altitudine inaccesibilă avioanelor obișnuite. Deși NASA deține 3 astfel de avioane WB-57, doar cel avariat marți era funcțional, restul fiind supuse în prezent unor revizii periodice. Cel mai devreme când unul din cele două avioane va putea fi folosit este 17 februarie, la finalul perioadei de revizie, ceea ce înseamnă că dacă NASA va dori să fotografieze lansarea SLS dintr-un avion WB-57, debutul misiunii Artemis II nu va avea loc mai devreme de 07 martie, începutul următoarei perioade favorabile.
Marte
Roverul Perseverance al NASA a realizat primele deplasări care au fost planificate de inteligență artificială. Derulată în 8 și 10 decembrie demonstrația a folosit inteligența artificială generativă pentru a crea puncte de referință pentru Perseverance, cu ajutorul companiei Anthropic, în ceea ce a devenit prima deplasare a unui rover, pe suprafața unei alte lumi, condusă de inteligența artificială. Inteligența artificială (Claude) a folosit aceleași imagini și date pe care le folosesc și inginerii de la JPL pentru a genera puncte de referință, locații fixe unde roverul preia un nou set de instrucțiuni, astfel încât Perseverance să poată naviga în siguranță terenul marțian.
NASA va trebuie să decidă în următoarele luni ce fel de sondă va trimite spre Marte în 2028, când se va deschide următoarea fereastră de oportunitate de a lansa noi sonde spre Marte (NASA nu are pregătită o sondă pentru fereastra din acest an): bugetul NASA prevede $700 de milioane, ceea ce este mai mult decât suficient pentru o sondă care să asigure telecomunicațiile necesare misiunilor marțiene existente și viitoare, estimată la aproximativ $500 de milioane; astfel, NASA ar putea include și un lander, o cameră pentru cartografierea solului sau alte instrumente științifice necesare în viitorul apropiat, având în vedere vârsta sondelor existente în prezent pe orbita marțiană.
Știri locale
Roverul european Rosalind Franklin, din cadrul misiunii europene ExoMars, urma să ajungă pe Marte folosind un lander rusesc. Pentru că între timp s-au întâmplat lucruri și ESA a renunțat să mai colaboreze cu Roscosmos, inclusiv în programul ExoMars, roverul avea nevoie de un alt lander pentru a ajunge pe suprafața marțiană, unul european, construit de Thales Alenia Space si Airbus, lander la care contribuie și Comoti - Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines. Rosalind Franklin urmează să fie lansat în 2028.
Alte știri
În 22 ianuarie, a avut loc misiunea New Shepard NS-38, în care Alain Fernandez, Linda Edwards, Laura Stiles, Tim Drexler, Alberto Gutiérrez și Jim Hendren s-au îmbarcat la bordul capsulei New Shepard RSS First Step care a ajuns până la 105 km altitudine; inițial din echipaj trebuia să facă parte și Andrew Yaffe, dar acesta a fost înlocuit de Laura Stiles, din motive medicale; conform Blue Origin, până acum, capsula New Shepard a transportat 92 de persoane dincolo de linia Kármán.
Și tot Blue Origin a anunțat că în luna februarie va avea loc următorul zbor New Glenn (NG-3), pentru lansarea satelitului de telecomunicații BlueBird al companiei AST SpaceMobile, lansare pentru care se va refolosi treapta primară Never Tell Me The Odds, care a fost folosită în misiunea precedentă, NG-2, în care două sonde ale NASA au fost lansate spre Marte.
Compania americană RocketLab a anunțat în 21 ianuarie că în timpul unui test de presiune al treptei primare Neutron, acesta a cedat, fără a avaria structurile din zona de test; urmează să fie evaluat impactul acestui eveniment asupra debutului noii rachete Neutron, având în vedere că următoarea treaptă primată Neutron este deja în construcție (debut planificat deocamdată pentru finalul acestui an).
Sunita Williams s-a retras din grupul astronauților activi din data de 27 decembrie 2025, conform unui comunicat al NASA, după o carieră de 27 de ani. Pentru că în august 2025 s-a retras și Barry Wilmore, în acest moment NASA nu mai are în rândurile astronauților pe cineva antrenat să zboare în spațiu cu capsula Starliner. Următoarea misiune Starliner este programată pentru primăvara acestui an (Starliner-1), însă va fi o misiune cargo, fără echipaj, urmând ca NASA să decidă ulterior când va mai trimite astronauți la bordul Stației Spațiale Internaționale folosind capsula companiei Boeing.
După ce (i) Germania a anunțat că alocă 35 de miliarde de euro pentru activități spațiale militare și după ce (ii) Thales, Airbus și Leonardo au anunțat că vor înființa un conglomerat european format din diviziile spațiale ale celor trei companii europene, Rheinmetall și compania germană OHB anunță că vor lansa o ofertă guvernului german pentru dezvoltarea unei constelații de sateliți militari, similară constelația Starshield, dezvoltată de SpaceX pentru guvernul american.
National Reconnaissance Office (NRO) a declasificat recent existența sateliților JUMPSEAT (a recunoscut public, pentru prima dată, existența lor); un număr de 8 sateliți JUMPSEAT au fost lansați între 1971 și 1987 de la centrul spațial Vandenberg și folosiți până în 2006, pe orbită eliptică (Highly Elliptical Orbit, —HEO sau Molniya) pentru misiuni de tip SIGINT, în cadrul programului EARPOP. Cel mai probabil, lansările JUMPSEAT 1,2,3,4 și 8 au avut loc în 21 martie 1971, 16 februarie 1972, 21 martie 1973, 10 martie 1975 și respectiv 12 februarie 1987, însă, conform lui Jonathan McDowell, lansările JUMPSEAT 5,6 și 7 sunt intercalate cu un alt program secret, QUASAR și deocamdată este greu să discernem care lansări fac parte din JUMPSEAT și care din QUASAR.
O nouă lansare a rachetei Spectrum (dezvoltată de compania germană Isar Aerospace), programată pentru finalul lunii ianuarie (misiunea Onward and Upward de la centrul spațial norvegian Andøya), a fost amânată pentru 19 martie, în urma unei probleme cu o valvă, problemă detectată în timpul pregătirilor de pe rampa de lansare.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.