Buletin Cosmic 222
Artemis II s-a încheiat cu succes, Flacon Heavy va lansa roverul Rosalind Franklin spre Marte, a 3-a activitate extravehiculară a echipajului Shenzhou-21
Lansări orbitale
2026-084: În 17 aprilie, la ora 04:10 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Daqi-2, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2026-083: Fără ca lansarea să fie anunțată în prealabil, Rusia a lansat în 16 aprilie, probabil în jurul orei 23:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b de pe rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pentru a urca pe orbită polară un satelit militar; este pentru prima dată când o treaptă secundară Volga a fost folosită împreună cu o rachetă Soiuz-2.
2026-082: În data 15 aprilie, ora 04:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.27), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-081: În data de 14 aprilie, ora 09:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.24), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2026-080: În 14 aprilie, la ora 04:03 UTC, o rachetă chineză Lijian-1 (Kinetica-1) a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți Jilin-1 GF07 spre orbită heliosincronă, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale Pământului.
2026-079: În 11 aprilie, la ora 11:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, nava cargo Cygnus NG-24, cu aproximativ 5 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. A fost a 4-a și ultima capsulă Cygnus contractată de Northrop Grumman pentru a fi lansată de o rachetă Falcon 9, iar următoarea misiune Cygnus ar trebui să fie lansată de noua rachetă Antares 330, construită de compania Firefly.
2026-078: În 11 aprilie, la ora 11:32 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă, un satelit test pentru megaconstelația guvernamentală SatNet; satelitul a ajuns pe orbită terestră joasă, polară.
2026-077: În data 11 aprilie, ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-076: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 08 aprilie, la ora 19:39 UTC, un nou set de 5 sateliți Guowang (misiunea WHDW-21) pe orbita terestră joasă, pentru megaconstelația SatNet LEO, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.
2026-075: În 07 aprilie, la ora 13:32 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă Changzheng 8 a lansat, pe orbită polară, 18 sateliți Qianfan pentru megaconstelația comercială Spacesail Polar Group 07 (G60).
2026-074: Joi, 07 aprilie, o rachetă Minotaur IV a lansat, de pe rampa SLC-8 a centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră joasă, mai mulți sateliți pentru Departamentul Apărării din Statele Unite (misiunea STP-S29A).
2026-073: În data 07 aprilie, ora 02:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.35), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al noii treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-072: În 04 aprilie, la ora 05:45 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți LeoSat pentru megaconstelația Amazon Leo; masa lansată a fost de 16.5 tone, cea mai mare lansată de o rachetă Atlas V.
2026-071: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 03 aprilie, la ora 06:28 UTC, satelitul militar de telecomunicații Meridian-M No. 21L, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, pe orbită Molniya.
2026-F05: O rachetă Tianlong-3 a debutat în 03 aprilie, la ora 04:17 UTC, însă din păcate, din cauza unei probleme la prima treaptă, lansarea a eșuat și încărcătura utilă nu a ajuns pe orbită; Tianlong-3 este o rachetă dezvoltată de compania privată Space Pioneer și în 30 iunie 2024, în timpul unui test static, treapta primară a decolat involuntar, ceea ce a dus la întârzierea zborului inaugural.
2026-070: În data de 02 aprilie, ora 11:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.58), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-069: În data de 01 aprilie, la ora 22:35 UTC, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, racheta SLS Block 1 a lansat spre Lună capsula Orion “Integrity” în misiunea Artemis II; la bord s-au aflat Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot) și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen (aflat la primul său zbor spațial);
2026-068: În data de 30 aprilie, ora 21:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.44), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Artemis II
Ziua 1, 01 aprilie. Misiunea Artemis II a început în 01 aprilie, la ora 22:35:12 UTC, odată cu lansarea rachetei SLS de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida (prima lansare cu echipaj de pe rampa LC-39B după misiunea STS-116 a navetei spațiale din 2006). La bordul capsulei Orion CM-003 Integrity s-a afalt echipajul format din Reid Wiseman (NASA, comandant), Victor Glover (NASA, pilot), Christina Koch (NASA, specialist) și Jeremy Hansen (CSA, specialist, aflat la primul său zbor spațial). Boostere auxiliare cu combustibil solid s-au desprins la 48 km altitudine, iar la 8 minute după lansare, treapta primară s-a separat, lăsând capsula Orion pe o traiectorie eliptică, cu apogeul la 2300 km. Treapta primară a ajuns în Oceanul Pacific, la aproximativ 2 ore după lansare. La aproximativ 50 de minute după lansare, când capsula a ajuns la apogeu, treapta secundară ICPS a fost activată, pentru a ridica perigeul orbitei. Acesta a fost lăsat intenționat suborbital, pentru ca în cazul unei probleme, capsula să poată revenit cât mai ușor înapoi pe Pământ. Când capsula a ajuns la noul perigeu, aproximativ o oră mai târziu, treapta secundară a efectuat o nouă manevră, de 15 minute, pentru a crește și mai mult apogeul, până la 71000 km altitudine. Această manevră a consumat aproape întreaga cantitate de combustibil a ICPS, așa că treapta secundară s-a desprins de modulul de serviciu european și de capsula Orion, iar echipajul a avut astfel ocazia efectuării unor manevre de zbor în formație, timp de 70 de minute, pentru a testa manevrabilitatea capsulei în vederea viitoarelor andocări. După această manevră, ICPS s-a depărtat de Orion, a lansat câțiva sateliți cubesat, după care a revenit distructiv în Oceanul Pacific, după ultima manevră efectuată, una de deorbitare. Trei din cei patru sateliți cubesats lansați de ICPS trebuiau să își activeze sistemul de propulsie de la bord pentru a-și crește perigeul și a rămâne astfel pe orbită, însă doar satelitul SWC-1 din Arabia Saudită a reușit acest lucru; TACHELES și K-RadCube au reintrat prin atmosferă când au ajuns la perigeu. ATENEA nu avea un sistem de propulsie și se presupune că a reintrat și el prin atmosferă înainte să execute o orbită completă. Echipajul a avut două perioade de somn de câte 4 ore, întrerupte pentru a monitoriza o manevră automată de 43 de secunde, executată de modulul de serviciu european, pentru a ridica și mai mult apogeul și a pregăti astfel inserția translunară.