Buletin Cosmic 224
45 de ani de la zborul cosmonautului român Dumitru Dorin Prunariu, detalii despre Artemis III, Psyche survolează Marte, JAXA colaborează cu ESA pentru sonda Ramses care va întâlni asteroidul Apophis
Lansări orbitale
2026-107: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 15 mai, la ora 22:05 UTC, capsula cargo Dragon C209 spre Stația Spațială Internațională (misiunea CRS-34), cu aproape 3 tone de provizii și echipamente științifice, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; după separarea de treapta secundară, treapta primară a revenit la sol, pe Landing Zone 40, după cel de-al 6-lea zbor.
2026-106: În 15 mai, la ora 04:33 UTC, o rachetă Lijian-1 a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, doi sateliți Taijing-3-05, împreună cu alți doi sateliți chinezești, Tianyan-27 / Youxi și Tianyi-50 / Dianjian-1, care au ajuns pe orbită terestră heliosincronă.
2026-105: În 14 mai, la ora 03:00 UTC, o rachetă Zhuque-2E a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, un simulator de satelit (balast), de pe rampa LC43/96A a centrului spațial Jiuquan; a fost primul zbor al rachetei Zhuque-2E după eșecul din 15 august 2025, datorat unei probleme cu treapta secundară.
2026-104: În 12 mai, la ora 11:58 UTC, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, o rachetă Changzheng-6A a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 18 sateliți Qianfan, pentru megaconstelația Spacesail Constellation (G60), în misiunea Qianfan-19.
2026-103: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 12 mai, la ora 02:13 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, misiunea NROL-172 pentru National Reconnaisance Office (NRO), care, cel mai probabil, constă dintr-un număr de sateliți Starshield plasați pe orbită terestră joasă; pentru acest zbor, SpaceX a folosit treapta primară B1097, aflată la cel de-al 9-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-102: În 11 mai, la ora 00:14 UTC, o rachetă Changzheng-7 a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, spre stația spațială chineză Tiangong, nava cargo Tianzhou-10, încărcată cu 6.3 tone de provizii, experimente și echipamente necesare echipajului aflat la bordul avanpostului orbital, plus 700 de kilograme de combustibil; andocarea la modulul central Tianhe al stației spațiale a avut loc câteva ore mai târziu, la 05:11 UTC.
2026-101: În data 06 mai, ora 03:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.29), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-100: Duminică, 03 mai, la ora 07:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E de la centrul spațială Vandenberg, pe orbită terestră heliosincronă, o misiune de tip rideshare, în care încărcătura principală au fost sateliții sud-coreeni CAS500 (1 și 2), însă odată cu acesta au fost lansați și alți sateliți de mici dimensiuni. Pentru lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1071, aflată la cel de-al 33-lea zbor, care, după lansare, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2026-099: În data de 01 mai, ora 18:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.38), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-098: O rachetă Ariane 64 (cu 4 boostere laterale cu combustibil solid) a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, în 30 aprilie, la ora 08:57 UTC, 32 de sateliți Kuipersat pentru megaconstelația Amazon Leo (VA268/LE-02), a doua lansare contractată de Ariane 6 pentru Amazon Leo, dintr-un total de 18; erată: în Buletinul Cosmic precedent, nr. 223, lansarea Ariane 64 a fost greșit notată cu 2026-097.
2026-097: În data 30 mai, ora 02:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.36), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
În 17 mai, la ora 10:37 UTC, capsula cargo Dragon CRS-34, lansată în 15 mai, a andocat la modulul american Harmony, transportând aproape 3 tone de provizii și experimente pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Capsula W-4 a companiei Varda a efectuat o manevră în 10 mai care i-a schimbat orbita, de la 284 x 835 km la 162 x 820 km, probabil pentru a pregăti revenirea capsulei prin atmosferă (capsulele companiei Varda sunt proiectate pentru a fi recuperate, după ce ajung la sol). Se pare că după această manevră, un nou obiect s-a desprins din capsula W-4, ceea ce ar putea indica o tentativă ratată de a reveni prin atmosferă, însă, în lipsa unei reacții oficiale a Varda Space, rămânem în teritoriul speculațiilor. Compania operează alte două capsule aflate pe orbită, W-5 și W-6.
NASA continuă să păstreze cadența de 6 luni când vine vorba de schimbarea echipajului de la bordul Stației Spațiale Internaționale, deși recent se vehicula ideea de prelungire a perioadei de ședere de la 6 la 8 luni, pentru a diminua costurile legate de lansările de echipaj spre ISS, până la retragerea acesteia, după 2030. Astfel, Crew-13, care urma să fie lansată în noiembrie, va fi lansat în septembrie. Începând cu 2024, Roscosmos lansează noi cosmonauți în capsule Soiuz la fiecare 8 luni, tot pentru a scădea costurile asociate cu ISS, deși inițial cadența era tot de 6 luni.
Capsula Tianzhou-9 s-a desprins de modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong în 06 mai, la ora 08:34 UTC, după care a revenit controlat, dar distructiv, prin atmosfera Pământului, în aceeași zi, la ora 23:49 UTC. Tianzhou-10, lansată în 11 mai, la ora 00:14 UTC, a andocat la Tianhe câteva ore mai târziu, la 05:11 UTC, încărcată cu 6.3 tone de provizii, echipamente și combustibil.
Luna și spațiul cislunar
Avem câteva detalii suplimentare cu privire la misiunea Artemis III, în care, vă reamintesc, o capsulă Orion, aflată pe orbita Pământului, va andoca la cele două landere lunare Blue Moon (Blue Origin) și Starship SLS (SpaceX). În portalul achizițiilor publice federale din SUA, NASA a solicitat informații (mediului academic și privat) cu privire la un sistem alternativ de transmitere a datelor în timp real, de pe orbita terestră joasă, pentru misiunea Artemis III (NASA dorește transmisiuni 4K în direct). Detaliile acestei solicitări includ și orbita care va fi folosită pentru misiunea Artemis III: altitudine de 460 km și înclinație orbitale de 33 de grade. Dar și data pentru care NASA pregătește misiunea Artemis III: vara lui 2027. Pentru misiunea Artemis III desfășurată pe orbita Pământului existau două variante: fie o orbită cu excentricitate ridicată (pentru a putea simula mai adecvat revenirea prin atmosferă la viteze mari), fie o orbită terestră joasă (ceea ce implică un grad de complexitate mai scăzut al misiunii). NASA a ales orbita terestră joasă. Asta înseamnă că Orion poate să fie lansată de racheta SLS fără ca NASA să folosească o treapta secundară ICPS (Orion poate ajunge pe orbita terestră joasă doar cu cele 4 motoare RS-25 și cele două boostere auxiliare, fără să aibă nevoie de impuls suplimentar de la o treaptă superioară, detaliu confirmat recent). Cum NASA mai are o singură treaptă secundară ICPS, aceasta va fi folosită, cel mai probabil, pentru Artemis IV. Iar asta are sens, pentru că oferă mai mult timp adaptării treptei superioare Centaur V pentru SLS și pentru Artemis IV, fără a afecta programul Artemis III. În plus, hardware-ul folosit pentru misiunea care implică aselenizare va fi unul deja testat, ceea ce este, din nou, un lucru care are sens pentru NASA. Înclinarea orbitală înseamnă și faptul că SpaceX poate lansa din Texas nava Starship HLS, cu care va andoca Orion, fără să fie nevoită să folosească rampa LC-39A din Florida pentru asta, NASA oferind astfel mai mult timp pentru ca SpaceX să finalizeze lucrările de conversie a rampei LC-39A pentru lansări Starship.
La centrul spațial Houston, astronauții au început să se familiarizeze cu landerul Blue Moon al companiei Blue Origin și au început o serie de antrenamente preliminare folosind un simulator al respectivului lander (o replică la scară 1:1).
Mai multe state au semnat Acordurile Artemis în ultima perioadă: În 29 aprilie, Maroc a devenit al 64-lea semnatar, iar câteva zile mai târziu, în 04 mai, Malta a devenit al 65-lea stat semnatar, iar câteva ore mai târziu Irlanda devine al 66-lea stat semnatar. Paraguay s-a alăturat listei în 07 mai, devenind al 67-lea stat semnatar.
Planeta Marte
NASA dorește să lanseze noi sonde orbitale pe care să le trimită spre Marte: a început consultările publice pentru ceea ce se numește deocamdată Mars Telecommunications Network, o viitoare rețea de sonde care va trebui să poată sprijini actualele, dar și viitoarele misiuni marțiene și care să devină operațională nu mai târziu de 2030.
Spațiul interplanetar și interstelar
Sonda americană Psyche a survolat planeta Marte în 15 mai, apropiindu-se până la 4500 km de suprafața planetei, folosind gravitația pentru a-și ajusta traiectoria și a-și crește viteza spre destinația finală, asteroidul cu același nume, la care va ajunge la sfârșitul anului 2029. Pentru a pregăti această manevră și pentru a plasa sonda pe traiectoria corectă, propulsoarele ionice au fost activate în 23 februarie pentru 12 ore.
ESA și JAXA au semnat, în 07 mai, un memorandum privind colaborarea în cadrul misiunii Rapid Apophis Mission for Space Safety (Ramses), care va studia îndeaproape asteroidul (99942) Apophis (cu un diametru de 375 metri, Apophis va trece la doar 32000 km de suprafața Pământului, vineri, 13 aprilie 2029, însă șansele de impact cu planeta noastră sunt nule). Ramses va urmări cum Apophis se apropie de Pământ și cum interacțiunea gravitațională cu planeta noastră îi va afecta suprafața și traiectoria, sperând ca astfel să obținem mai multe informații cu privire la structura sa. Contribuția JAXA la această misiune vor fi panourile solare ale sondei, o cameră în infraroșu și lansarea (pentru care va fi folosită o rachetă H3).
Știri locale
O serie de evenimente au marcat aniversarea a 45 de ani de la zborului lui Dumitru Dorin Prunariu, primul român în spațiul cosmic: o sesiune festivă a Academiei Române și un eveniment în Aula Magna a Academiei de Științe Economice din București (14 mai), întâlniri la Universitatea Transilvania din Brașov și un concert de orgă la Biserica Neagră (15 mai) și un vernisaj la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București (16 mai), unde vizitatorii au putut vedea nu doar capsula Soiuz-40, dar și o expoziție filatelică și cu obiecte din colecția personală a lui Alec Bartos, obiecte care au legătură cu zborul istoric al lui Dumitru Dorin Prunariu. În cadrul acestor evenimente au participat și 9 astronauți europeni și canadieni: Julie Payette (STS-96/ISS, STS-127/ISS), Claudie Haigneré (Soyuz TM-24/Mir, Soyuz TM-33/ISS), Jean-Pierre Haigneré (Soyuz TM-29/Mir, Soyuz TM-17/Mir), Ulrich Walter (STS-55), Paolo Nespoli (STS-120/ISS, Soyuz TMA-20/ISS, Soyuz MS-05/ISS), Jannicke Mikkelsen (Fram2), Ivan Bella (Soyuz TM-29/Mir), Pedro Duque (STS-95, Soyuz TMA-3/ISS) și Alper Gezeravcı (Ax-3).
Alte știri, pe scurt
Următorul zbor test al rachetei Starship (al 12-lea, de asemenea suborbital) este, deocamdată, programat pentru miercuri, 20 mai, de la ora 22:30 UTC, de la Starbase (fosta Boca Chica), Texas. Va fi debutul Starship V3 (sau Block 3), cea mai puternică și mai mare rachetă din istorie: 90.75 MN (33x 2.75 MN), 124 metri înălțime, 9 metri diametru.
Compania americană Varda Space Industriei, care construiește și operează capsule orbitale pentru diverse experimente orbitale, a semnat un contract cu compania United Therapeutics Corporation pentru ca în viitoarele capsule orbitale să fie studiate molecule ce vor fi folosite pentru dezvoltarea unor medicamente cu care vor fi tratate diverse boli pulmonare rare. În prezent, capsula W-4 (NORAD ID 64543), lansată în 23 iunie 2025, parte a misiunii Transporter-14, se află în continuare pe orbită.
Departamentul de Război al SUA a lansat o pagină în care a publicat diverse materiale care fac parte din investigații privind așa-numitele ‘fenomene anomale neidentificate” (Unidentified Anomalous Phenomena, sau UAP, sau cum spuneam pe vremuri, OZN-uri). Se fac și unele afirmații complet false, printre care faptul că au fost declasificate imagini transcrieri ale unor discuții între membrii echipajului și centrul de control de la Houston, însă acele imagini și discuții nu au fost niciodată clasificate și au fost mereu disponibile pe site-urile NASA (De exemplu, Contact, o melodie a formației Daft Punk, din 2013, conține pasaje din documentele așa-zis declasificate.). Printre aceste materialele publicate pe site-ul Departamentului de Război se regăsesc și fotografii de pe Lună, din misiunile Apollo, în care apar puncte aparent neexplicate. “Extraordinary claims require extraordinary evidence“ iar câteva puncte într-o poză nu este nici pe departe o dovadă suficient de puternică pentru a susține ipoteza sugerată de această investigație.
O rachetă Falcon 9 în 03 mai, 45 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, într-o misiune de tip rideshare. Unul dintre sateliții lansați se numește EYCORE-1 și este primul satelit de tip SAR construit în Polonia. A mai fost lansat și un satelit SAR pentru Forțele Aeriene Portugheze, satelit construit de firma finlandeză ICEYE, lider mondial în producția de sateliți SAR de mici dimensiuni (anul trecut ICEYE a semnat un contract de 1.7 miliarde de euro cu compania germană Rheinmetall). Sateliții SAR (synthetic-aperture radar, radar cu apertură sintetică) sunt extrem de utili pentru o mulțime de aplicații, pentru că pot obține imagini detaliate cu (obiectivele de pe) suprafața Pământului indiferent de iluminare (zi/noapte) sau condițiile meteorologice (nori).
Agenția pentru Inovare din Lituania a semnat un memorandum cu compania americană Vast, care anul viitor urmează să lanseze o stație spațială comercială, Haven-1, pe orbita joasă a Pământului, pentru colaborări privind cercetări științifice comune atît la bordul Haven-1, cât și la bordul ISS (prin intermediul Vast).
Compania americană Max Space anunță un plan pentru lansarea, în 2029, a unei stații spațiale gonflabile. Denumită Thunderbird, stația spațială va avea un volum final de 350 metri cubi, va putea fi lansată de o rachetă Falcon 9 și va putea fi locuită de 4 astronauți pe termen lung sau 8 astronauți pentru o perioadă mai scurtă de timp.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.