Buletin Cosmic 225
New Glenn explodează pe rampă, noutăți cu privire la Moonbase, schimb de echipaj la bordul stației spațiale chineze Tiangong, Chun Wang dorește o misiune spre Lună și apoi spre Marte
2026-120: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 30 mai, la ora 18:07 UTC, 4 sateliți pentru megaconstelația SatNet, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.
2026-119: În data 30 mai, ora 15:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.41), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-118: Vineri, 29 mai, la ora 23:53 UTC, o rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți Amazon Leo (misiunea LA-07) pe orbită terestră joasă, pentru compania Kuiper Systems, o filială Amazon.
2026-117: În data de 29 mai, ora 12:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.53), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-116: O rachetă Changzheng-7A a lansat, în 26 mai, la ora 16:16 UTC, de pe rampa 201 a centrului spațial Wenchang, satelitul militar TJSW-24, care oficial se pare că este folosit pentru a testa tehnologii de telecomunicații (a fost plasat cu succes pe orbită de transfer geostaționară).
2026-115: În data 26 mai, ora 14:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.37), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-114: În data de 25 mai, ora 11:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.47), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-113: În 24 mai, la ora 15:08 UTC, o rachetă Changzheng-2F (Changzherng-2F este singura rachetă chineză certificată pentru zbor cu echipaj) a lansat pe orbita terestră joasă, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, capsula Shenzhou-23, avându-i la bord pe Zhu Yangzhu (comandantul misiunii, al doilea zbor în spațiu după Shenzhou-16), Li Jiaying (sau Lai Ka-ying, specialist, primul taikonaut din Hong Kong) și Zhang Zhiyuan (pilot, primul zbor în spațiu). Unul din cei trei taikonauți lansați astăzi va petrece un an la bordul stației spațiale Tiangong (nu știm în acest moment cine va fi acesta, va fi selectat ulterior), pentru a permite, în luna octombrie, vizita unui astronaut pakistanez la bordul Tiangong: acesta va fi lansat la bordul Shenzhou-24 și va reveni după aproximativ două săptămâni la bordul Shenzhou-23.
2026-112: În 22 mai, la ora 09:33 UTC, o rachetă Electron a companiei Rocket Lab, a lansat, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, un nou satelit StriX al companiei Synspective ce urmează să fie folosit pentru observații ale suprafeței Pământului (misiunea Viva La StriX).
2026-111: În data de 21 mai, ora 10:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.31), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-110: În data 20 mai, ora 02:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.42), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-109: O rachetă Vega-C a lansat, în 19 mai, ora 03:52 UTC, sonda SMILE (Solar Wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer), de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză. Misiunea SMILE este o colaborarea între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Academia Chineză de Științe (CAS) pentru studiul interacțiunii magnetosferei Pământului cu vântul solar și este prima lansare a unei rachete Vega-C operată de compania italiană Avio, după separarea de Arianespace.
2026-108: În 17 mai, la ora 14:43 UTC, o rachetă Changzheng-8 a lansat, de pe rampa LC1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 18 sateliți Qianfan, pe orbită terestră joasă, polară; sateliții fac parte din megaconstelația de telecomunicații Spacesail (cunoscută și sub numele de G60).
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
Explozia rachetei New Glenn pe rampa de lansare
În timpul unui test static premergător lansării programate la începutul lunii iunie, o rachetă New Glenn a explodat pe rampa de lansare în dimineața zilei de 29 mai. Nu au fost victime, însă rampa de lansare LC-36A este sever afectată: sistemul transportor al rachetei a fost complet distrus, împreună cu unul dintre turnurile din perimetrul rampei (iar restul avariate, cu siguranță), asta pe lângă infrastructura de la sol care trebuie refăcută. Când SpaceX a avut un incident similar (Amos-6), în care a fost însă implicată o rachetă mai mică (Falcon 9), refacerea rampei SLC-40 a durat mai mult de 1 an, însă SpaceX avea acces la alte două rampe de lansare. In prezent, Blue Origin nu are o altă rampă de lansare pentru New Glenn, deși a început lucrările la SLC-36B (Cape Canaveral) și SLC-14 (Vandenberg), însă la acestea două, lucrările sunt în faze preliminare, greu de crezut că vor fi terminate în mai puțin de 1 an.
Din fericire, treapta primară Never Tell Me The Odds, împreună cu câteva trepte secundare, depozitate în hangarul adiacent rampei SLC-36A, nu par să fi fost avariate.
Rămâne de văzut dacă vom mai vedea vreodată o rachetă New Glenn în această configurație (7x2) pe rampa de lansare: este posibil ca Blue Origin să profite de această nedorită pauză și să intensifice dezvoltarea variantei New Glenn 9x4, mai puternică, de care oricum va fi nevoie în programul Artemis (9 motoare BE-4 pentru prima treaptă, 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară) și care este posibil să fie finalizată simultan cu noile rampe.
Ar putea landerul lunar Blue Moon să fie lansat de o altă rachetă? Geometric, ar încăpea în interiorul conului protector al unei rachete Falcon (9 sau Heavy) sau Vulcan, însă Blue Moon este proiectat să fie conectat la treapta superioară New Glenn, de la care este alimentat cu combustibil (hidrogen) în etapele târzii ale zborului, înainte de separarea de acesta, iar Falcon 9 folosește kerosen pentru treapta superioară.
Și mai este o problemă, pe lângă implicațiile asupra misiunilor Blue Origin și Artemis: dacă explozia a fost cauzată de probleme cu motoarele BE-4, înseamnă noi amânări și pentru racheta Vulcan, care în prezent se confruntă cu propriile probleme (legate de boosterele auxiliare cu combustibil solid).
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26080 de sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15333 (din care 9982 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68694 de obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).