Buletin Cosmic 226
Avem numele membrilor echipajului Artemis III, plus noi detalii cu privire la misiune, noi zboruri planificate pentru astronauții europeni, fisurile de la bordul ISS continuă să fie o problemă
Lansări orbitale
2026-132: În data de 12 iunie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.54), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-131: În 12 iunie, la ora 00:53 UTC, o rachetă H3-30S a lansat, de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima, într-un zbor test al noii variante a rachetei H3, care de această dată a zburat fără boostere auxiliare cu combustibil solid (iar treapta primară a avut 3 motoare LE-9); alături de balastul VEP-5 (care simulează masa unui satelit real) au fost lansați și câțiva sateliți de mici dimensiuni.
2026-130: În data 11 iunie, ora 15:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.44), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-129: În 11 iunie, la ora 07:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 (cea mai puternică rachetă chinezească) a lansat, de pe rampa LC-101 a centrului spațial Wenchang, satelitul militar TJS-25 pe orbită geostaționară.
2026-128: O rachetă Zhuque-2E a lansat pe orbită terestră joasă, în 09 iunie, la ora 08:23 UTC, doi sateliți test de comunicații pentru terminale mobile, pentru compania SpaceSail (DTC-01 și CMCC-02), de pe rampa LC43/96A a centrului spațial Jiuquan; conform Space-Track, treapta secundară a rachetei, aflată pe orbită, s-a dezintegrat în 09 iunie, la ora 08:47 UTC, cel mai probabil în timpul manevrei de deorbitare.
2026-127: În data de 08 iunie, ora 10:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.35), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 35-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon 9 a fost utilizată de 35 de ori.
2026-126: În data de 07 iunie, ora 04:24 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (17.43), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-125: Vineri, 05 iunie, la ora 06:34 UTC, o rachetă Changzheng-8 a lansat, pe orbită polară, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 18 sateliți pentru megaconstelația Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60).
2026-124: În 04 iunie, la ora 11:39 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, pe orbită poalară, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți pentru megaconstelația Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60).
2026-123: În data de 04 iunie, ora 10:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.43), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-122: În data de 03 iunie, ora 15:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.47), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-121: În 01 iunie, la ora 08:40 UTC, de la centrul spațial Jiuquan a debutat racheta Changzheng-12B, care a plasat pe orbită polară 2 sateliți Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60); Changzheng-12B este proiectată pentru ca treapta primară să fie recuperată, însă în acest zbor inaugural nu a avut loc o tentativă de recuperare. Changzheng-12B este propulsată de 9 motoare YF-102R, care folosesc kerosen și oxigen lichid, în timp ce treapta secundară are 1 motor YF-120V (adaptat pentru folosire în vid) și poate urca 20 de tone pe orbită terestră joasă sau 12 tone dacă se recuperează treapta primară.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
O imagine rară: racheta niponă H3 în configurația 30S, adică 3 motoare LE-9 ale primei trepte (față de 2 motoare, ca până acum), nici un booster auxiliar cu combustibil solid și diametru mic al conului protector. Zborul a fost unul de test, după ce racheta a suferit 2 eșecuri din 8 tentative de lansare, un randament deloc de invidiat pentru racheta construită de JAXA și Mitsubishi Heavy Industries. De treaptă secundară a fost atașat Vehicle Evaluation Payload (VEP-5), practic un balast, dar au fost lansați cu succes și 6 cubesats: PETREL, STARS-X, BRO-22, VERTECS, HORN-L și HORN-R. Lansarea H3-30S a avut loc în 12 iunie, la ora 00:53:59, de pe rampă LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima. Racheta H3 este o evoluție a vechiului lansator nipon H-II, derivat din lansatorul american Delta III.
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26301 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15466 (din care 10084 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68921 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Nava cargo Progress MS-34 și-a pornit motoarele pentru 495.7 secunde, miercuri, 10 iunie, la ora 05:00 UTC, pentru ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale (ISS) și pentru pregătirea plecării capsulei Soiuz MS-28 și sosirea Soiuz MS-29; cu această ocazie, altitudinea medie a ISS a crescut cu 1.6 km.