Buletin Cosmic 227
Viață pe Marte? Noi date vin de la Perseverance; SpaceX debutează o capsulă nouă, Starfall, într-o lansare controversată; noi date de la Euclid; avionul spațial chinez lansează un subsatelit.
Lansări orbitale
2026-146: O rachetă Electron a lansat, în 26 iunie, la ora 17:43 UTC, satelitul StriX-8 (misiunea Ten Owl of Ten) de pe rampa LC1B de la centrul spațial Mahia, pentru constelația de sateliți de observare a Pământului folosind radare cu apertură sintetică, operați de compania Synspective.
2026-145: În data 25 iunie, ora 03:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.45), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-S01: În 23 iunie, la ora 10:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, un vehicul orbital nou, denumit Starfall (cu un diametru de 3.1 metri și o grosime de 0.75 metri, capsula poate transporta o încărcătură de aproximativ 1 tonă; deși nu are un sistem de propulsie, capsula este ghidată de treapta secundară Falcon 9); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1078, aflată la cel de-al 29-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas; Starfall este o capsulă, fără echipaj, proiectată pentru a găzdui experimente orbitale, pe care să le poată aduce înapoi pe Pământ (lucru pe care îl face deja compania Varda), sau pentru a transporta cargo pe traiectorii suborbitale; la ora 14:44 UTC, Starfall a revenit controlat prin atmosferă, undeva deasupra Oceanului Pacific. Un detaliu curios: lansarea nu a primit un cod unic de la Space-Track (lansarea precedentă, a rachetei Changzheng-7A, a primit codul 2026-144, iar lansarea ulterioară, Starlink 17.45, a primit codul 2026-145). Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă, înainte de a reveni prin atmosferă, capsula a efectuat două orbite în jurul Pământului: de obicei toate obiectele care ajung pe orbită și efectuează cel puțin o rotație completă, primesc un astfel de cod unic de la Space-Track. Mai mult, au lipsit cadrele din timpul lansării cu treapta secundară (cadre obișnuite în timpul lansărilor de rutină și care lipsesc atunci când sunt lansate încărcături în cadrul misiunilor speciale), iar asta nu face decât să alimenteze și mai mult speculațiile că Starfall nu a fost singura încărcătură utilă de la bordul rachetei Falcon 9, deși, oficial, nimic altceva nu a rămas pe orbită în urma lansării din 23 iunie.
2026-144: În 23 iunie, la ora 02:10 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, pe orbită terestră geosincronă (racheta Changzheng-7A poate trimite aproximativ 7 tone spre orbită terestră geostaționară), satelitul militar de telecomunicații TJS-26A (通信技术试验 sau Tōngxìn Jìshù Shìyàn).
2026-143: În data 21 iunie, ora 16:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.28), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 33-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-142: Compania Rocket Lab a lansat o rachetă Electron (fără a anunța în prealabil); racheta avea la bord satelitul VICTUS HAZE Puma pentru Forțele Spațiale ale SUA (USSF) și care a ajuns pe orbită terestră heliosincronă, probabil de pe rampa LC1A a centrului spațial de la Mahia din Noua Zeelandă, vineri, 19 iunie, probabil la ora 10:20 UTC; satelitul, fabricat tot de Rocket Lab (o tehnologie Photon), a efectuat manevre de apropiere de satelitul JACKAL-0004, lansat în luna mai de compania True Anomaly, tot în cadrul unei misiuni pentru USSF (cei doi sateliți au trecut la doar 100 km unul de celălalt în 19 iunie, la ora 17:51). VICTUS HAZE este o misiune în care USSF a testat viteza de reacție în cazul unei lansări rapide: Rocket Lab a realizat lansare în doar 16 ore și 42 de minute de la solicitarea fermă ( precedentul record a fost stabilit în cadrul misiunii VICTUS NOX, când fără notificări prealabile, o rachetă Firefly Alpha reușea să lanseze un satelit militar la doar 27 de ore după primirea ordinului de lansare. Se pare că inițial și VICTUS HAZE urma să fie lansată de Firefly Alpha, însă misiunea a fost până la urmă executată de o rachetă Electron.).
2026-141: În 19 iunie, la ora 08:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat misiunea NROL-170 pentru National Reconnaisance Office (NRO), de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg din Florida; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1103, care după cel de-al 3-lea zbor a revenit pe Landing Zone 4.
2026-140: O rachetă Ariane 64 a lansat, în 17 iunie, la ora 12:21 UTC, 36 de sateliți pentru constelația Amazon Leo (misiunea LE-03) de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză; pentru această misiune, racheta Ariane 6 a folosit 4 noi boostere auxiliare cu combustibil solid, P160C, cu 1 metru mai înalte decât boosterele folosite în trecut (P120C) și care astfel au fost încărcate cu 14 tone de combustibil suplimentar, ceea ce a mărit cu 2 tone capacitatea rachetei europene spre orbita terestră joasă.
2026-139: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 iunie, la ora 06:39 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, 3 sateliți BlueBird ai companiei AST SpaceMobile, pe orbită terestră joasă; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1077, aflată la al 27-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-138: În 17 iunie, la ora 03:40 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, pe orbită terestră joasă, 8 sateliți Centispace-5 pentru augmentarea semnalelor de poziționare globală de la sateliții GNSS; confirmarea succesului misiunii a întârziat, ceea ce a dus la speculații că nu toți sateliții s-au desprins de treapta secundară, sau nu toți sateliții lansați (și identificați) sunt funcționali.
2026-137: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 17 iunie, la ora 02:44 UTC, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-22, pentru megaconstelația SatNet a companiei de stat CASIC), pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial; a fost al 6-lea zbor al lansatorului Changzheng-12; de această dată, racheta a folosit pentru prima treaptă un combustibil denumit high-energy-density (HED) kerosene, un tip special de kerosen care oferă un plus de performanță (probabil în jur de 2%) când este folosit în motoarele rachetei, datorită prezenței unor compuși care pot stoca o cantitate mai mare de energie chimică decât o face kerosenul folosit în mod obișnuit pentru lansări (RP-1).
2026-136: În 16 iunie, la ora 09:45 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, pe orbită geosincronă, satelitul de telecomunicații Shijian-31, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang; a fost primul zbor al rachetei Changzheng-3B după eșecul din 16 ianuarie 2026.
2026-135: În data 15 iunie, ora 15:34 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.54), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-134: În 15 iunie, ora 03:44 UTC, o rachetă Lijian-1 (Kinetica-1, dezvoltată de CAS Space), a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți Jilin-1 Gaofen, pentru observarea suprafeței Pămânutlui, de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan.
2026-130: În 11 iunie, la ora 08:00 UTC, o rachetă Electron modificată pentru zboruri suborbitale și teste hipersonice (Hypersonic Accelerator Suborbital Test Electron, HASTE) a fost lansată de pe rampa LC-2 a centrului spațial Mid-Atlantic Regional Spaceport (MARS) de pe insula Wallops din Virginia, pentru misiunea denumită CURVEBALL; deși de obicei astfel de teste sunt suborbitale, de această dată, în urma lansării, pe orbită au fost identificate două obiecte: treapta superioară a rachetei și încărcătura utilă, care, cel mai probabil, a efectuat ulterior un teste de reintrare prin atmosferă.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26552 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15703 (din care 10232 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69189 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).