Buletin Cosmic 228
China recuperează treapta primară CZ-10B, RocketLab cumpără Iridium, Hayabusa2 și Tianwen-2 survolează fiecare câte un asteroid, New Horizons se trezește din hibernare
Lansări orbitale
2026-159: În data 11 iulie, ora 03:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.48), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 35-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-158: Vineri, 10 iulie, la ora 04:15 UTC, a debutat cu succes racheta Changzheng-10B, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; lansarea a trimis spre orbită o încărcătură încă neidentificată (misiunea CX-26), iar după separarea de treapta secundară, treapta primară a revenit controlat și a fost recuperată, o premieră pentru programul spațial chinezesc; recuperarea a avut loc pe o barja Linghangzhe, folosind un sistem de cabluri elastice pentru a captura vehiculul. Racheta Changzheng-10B este proiectată pentru misiuni comerciale și clienți privați și planul este ca pentru prima treaptă a rachetei să fie folosite trepte primare recuperate în urma lansărilor rachetelor Changzheng-10A. Astfel, Changhzheng-10A și Changzheng-10B folosesc aceeași treaptă primară (propulsată de 7 motoare YF-100K care ard kerosen și oxigen lichid), dar dacă Changzheng-10A folosește o treaptă secundară cu un singur motor YF-100M (care folosește tot kerosen și oxigen lichid, fiind varianta optimizată pentru vid a motorului YF-100K), Changzheng-10B folosește o treaptă secundară propulsată de un motor YF-219, care folosește metan și oxigen lichid. Changzheng-10B poate urca 16 tone la 200 km altitudine sau 11 tone la 900 km altitudine, iar lansările au loc de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Wenchang Commercial (zona comercială a centrului spațial Wenchang).
2026-157: În data de 09 iulie, ora 09:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.42), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 36-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; treapta primară B1067 deține acum recordul pentru treapta Falcon 9 care a fost recuperată de cele mai multe ori.
2026-156: Marți, 07 iulie, la ora 07:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă (misiunea de rideshare Transporter-17); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.
2026-155: În 05 iulie, la ora 13:43 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 20 de sateliți pentru megaconstelația G60, sau Qianfan (misiunea Qianfan Jigui 15).
2026-154: În data de 05 iulie, ora 10:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.50), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas. În cadrul acestui zbor, treapta primară Falcon 9 a avut atașate și două capsule Fabship, fabricate de compania Besxar, pentru teste suborbitale de lansare și revenire prin atmosferă.
2026-153: În 04 iulie, la ora 09:30 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți pe orbită terestră joasă, pentru megaconstelația G60, sau Qianfan (misiunea Qianfan Jigui 13).
2026-152: În 03 iulie, la ora 08:36 UTC, o rachetă Pegasus XL a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea LINK. Lansarea a fost realizată cu ajutorul avionului L-1011 TriStar “Stargazer”, care a decolat de pe pista bazei militare Ronald Reagan Space and Missile Teste Range de pe atolul Kwajalein din Pacific, iar racheta Pegasus XL s-a desprins de avion undeva în jurul coordonatelor 166.W 7.5N (a fost ultima lansare a rachetei Pegasus XL). LINK, construită de compania Katalyst Space Technology în urma unui contract cu NASA, va andoca la telescopul spațial SWIFT (lansat în 20 noiembrie 2004 de o rachetă Delta II), pentru a-i prelungi misiunea, având în vedere că telescopul nu are sisteme de propulsie la bord, iar orbita sa joasă a fost afectată în acest an de activitatea solară intensă.
2026-151: În 02 iulie, la ora 04:30 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, 29 de sateliți Amazon Leo (misiunea LA-08) pentru compania Amazon. A fost ultima lansare Atlas V pentru Amazon, ultima lansare Atlas V în configurația 551 și ultima lansare a unei rachete Atlas cu un con protector: ultimele 4 rachete Atlas V rămase (toate în configurația N22) vor fi folosite pentru misiuni ale capsulei Starliner.
2026-150: În data 02 iulie, ora 02:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.46), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-149: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 01 iulie, la ora 23:46 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Haiyang-2E pentru studii oceanice, de pe rampa SLS-2 (LC43/94) a centrului spațial Jiuquan.
2026-148: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 29 iunie, la ora 02:25 UTC, satelitul de telecomunicații SiriusXM SXM-11 (cu o masă de aproximativ 7 tone), spre orbită geostaționară de transfer, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1085, aflată la cel de-al 17-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-147: În data 28 iunie, ora 16:09 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.40), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
Au trecut 4 ani de când telescopul spațial James Webb a început observațiile științifice, așa că NASA și ESA ne încântă zilele astea cu o imagine spectaculoasă a galaxiei Centaurus A, modelată de activitatea intensă a unei găuri negre supermasive din centrul acesteia (cu o masă echivalentă cu 55 de milioane de sori, vizibilă în centrul imaginii), care emite jeturi cu viteze relativiste, formate din materie ionizată. Imaginea a fost obținută cu ajutorul Mid-Infrared Instrument (MIRI, echipament care are nevoie de o temperatură de -266 °C, sau 7 K, pentru a putea funcționa corect).
Orbita Pământului
În 30 iunie, astronauții Chris Williams și Jessica Meir au efectuat o activitate extravehiculară timp de 7 ore și 20 de minute pentru înlocuirea unei articulații a brațului robotic Canadarm2 atașat în exteriorul Stației Spațiale Internaționale (ISS). În timpul unei activități de rutină, din 27 mai, astronauții au observat unele probleme cu articulația brațului. Aceasta a fost înlocuită cu succes și va fi transportată pe Pământ, pentru investigații suplimentare și eventuale reparații, în urma cărora ar putea reveni la bordul ISS. A fost a 280-a activitate extravehiculară realizată pentru asamblarea, upgradarea sau mentenanța Stației Spațiale Internaționale, a 2-a pentru Chris Williams și a 5-a pentru Jessica Meir.
Începând din 2027, o nouă navă cargo va vizita stația spațială chineză Tiangong: este vorba despre Qingzhou-1, dezvoltată de compania de stat CAS Space. Qingzhou-1, care va transporta o masă utilă de 1.8 tone, poate fi lansată de o rachetă Kinetica-2 (Lijian-2), ceea ce înseamnă costuri semnificativ mai mici decât o lansare a unei capsule Tianzhou cu o rachetă Changzheng-7 (care poate însă transporta spre Tiangong 7.4 tone). Un prim zbor test a avut loc în acest an, în 30 martie și rezultatele, publicate recent, sunt încurajatoare pentru CAS Space și noul lor vehicul orbital low-cost.
Compania Rocket Lab a anunțat, în 29 iunie, că a achiziționat compania Iridium cu 8 miliarde de dolari. Rocket Lab are în acest moment o capitalizare la bursă de peste 50 de miliarde de dolari, iar Iridium a devenit cunoscută în anii ‘90 pentru că permitea apeluri telefonice direct prin satelit, din oricare două puncte de pe Pământ, o noutate pentru acele vremuri (desigur, la costuri exorbitante).
Luna și spațiul cislunar
China pregătește o nouă misiuni selenară ambițioasă: Chang’e-7, a cărei lansarea este programată pentru luna august. Misiunea va conține o sondă orbitală, un lander și un rover. Racheta Changzheng-5 destinată acestei misiuni (Y14) a ajuns deja la centrul spațial Wenchang, unde urmează ca sonda Chang’e-7 să fie asamblată în interiorul treptei secundare.
NASA a anunțat în 30 iunie noi misiuni cargo spre Lună, care vor avea loc în 2028, parte din programul Commercial Lunar Payload Services (CPLS), în valoare de 600 milioane de dolari (este al doilea eveniment din seria anunțurilor cu privire la misiunile Moon Base, după cel din 26 mai): două noi misiuni pentru Astrobotic (în valoare de $297.9M) și câte o misiune pentru Firefly Aerospace ($144.2M) și Intuitive Machines ($148.3M). Companiile vor folosi o iterație nouă a landerelor folosite deja în misiuni precedente (Astrobotic va folosi Griffin, Firefly Aerospace va folosi Blue Ghost, iar Intuitive Machine va folosi Nova-C). În viitorul apropiat, NASA ar putea trimite pe Lună roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping, and In-Situ Exploration), un prototip al roverului marțian Perseverance.
În 02 martie 2025, landerul Blue Ghost (Mission 1), al companiei Firefly aseleniza în Mare Crisium și în cele 14 zile în care a fost activ pe suprafața Lunii a trimis aproape 120 GB de date brute spre Pământ (imagini și secvențe video). Următoarea misiune, Blue Ghost Mission 2 (care va ajunge pe fața îndepărtată a Lunii și va transporta la suprafață, printre altele, un radiotelescop), programată pentru a fi lansată la finalul anului curent, va avea modulul orbital Elytra echipat cu hardware și algoritmi NVIDIA Jetson pentru procesarea datelor în timp real și reducerea volumului de date trimise spre Pământ.
Spațiul interplanetar și interstelar
După o perioadă de hibernare de aproape 1 an (321 de zile), cea mai lungă de până acum, sonda New Horizons, aflată la peste 9.5 miliarde de kilometri depărtare de Pământ, a început să comunice din nou cu centrul de comandă de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory (APL, din Laurel, Maryland) și să transmită date științifice și telemetrie. După ce a survolat 134340 Pluto în 2015 și 486958 Arrokoth în 2019, New Horizons (lansată în 19 ianuarie 2006 de la centrul spațial Cape Canaveral de o rachetă Atlas V în configurația 551) va părăsi centura Kuiper în 2028-2029, conform estimărilor NASA.
În 05 iulie, la ora 09:29:59 UTC, sonda niponă Hayabusa2 a survolat asteroidul (98943) Torifune (sau 2001 CC21), de care s-a apropiat până la aproximativ 10 km, cu o viteză relativă de aproximativ 5 km/s; asteroidul are un diametru mai mic de 500 de metri; a fost doar un obiectiv intermediar pentru Hayabusa2, după ce în 06 decembrie 2020 a trimis pe Pământ o capsulă cu sol de pe asteroidul Ryugu, sonda se îndreaptă acum spre o întâlnire cu asteroidul 1998 KY26, programată pentru 2031.
În 06 iulie, sonda chineză Tianwen-2 s-a apropiat până la 20 km de asteroidul (469219) Kamoʻoalewa (sau 2016 HO3, aflat acum la peste 40 de milioane de kilometri distanță de Pământ), de unde a și trimis primele imagini. Urmează apropierea de asteroid și o tentativă de prelevare de eșantioane de sol. Din cauza dimensiunii reduse, de aproximativ 20 de metri, Tianwen-2 nu orbitează asteroidul (este practic misiunea care investighează îndeaproape cel mai mic asteroid de până acum), ci se află pe o orbită în jurul Soarelui sincronizată cu cea a lui (469219) Kamoʻoalewa.
Compania spaniolă EMSYS a fost aleasă de ESA pentru a construi primul cubesat care va fi trimis pe suprafața asteroidului Apophis (cu un diametru de 375 de metri), în timpul survolului sondei Ramses, când, în 13 aprilie 2029, Apophis se va apropia la 32000 km de Pământ. Ramses urmează să fie lansată în primăvara anului 2028 de o rachetă niponă H3.
Chiar de Ziua Asteroidului, în 30 iunie, au început observațiile efectuate cu telescopul Vera C. Rubin. Ce urmează în continuare? Printre altele, sute de mii de noi asteroizi vor fi descoperiți în următoarea perioadă: dacă în timpul unor observații de probă, care au avut loc anul trecut și care au durat 10 ore, au fost identificați peste 2100 de noi asteroizi, imaginați-vă ce vom descoperi în următorii 10 ani!
Telescopul spațial european Euclid (lansat în 2023) a descoperit 31 de noi quasari (nuclee galactice active), printre cei mai vechi din câte sunt cunoscuți până în prezent, formați la doar 670 de milioane de ani de la începutul universului. Un articol științific a fost publicat recent în revista Astronomy & Astrophysics.
Știri locale
Misiunea Transporter-17 a companiei SpaceX, care în 07 iulie a lansat 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă folosind o rachetă Falcon 9, a lansat și satelitul CyberCUBE al ESA (de tip cubesat 3U), prima misiune ESA condusă de o companie privată din România: filiala din România a companiei spaniole GMV s-a ocupat de toate etapele misiunii: proiectare, integrare, validare și livrarea către ESA (lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, folosind treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, recuperată pe barja Of Course I Still Love You). CyberCUBE este o misiune în care ESA dorește să testeze viitoare tehnologii de securitate cibernetică, înainte ca acestea să fie integrate în viitoare misiuni europene.
Un bolid a survolat cerul României în noaptea de 28-29 iunie, fiind observat de mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN); conform estimărilor inițiale, acesta s-a stins undeva la 77 km altitudine și cel mai probabil nici un fragment nu a supraviețuit trecerii prin atmosferă.
Alte știri, pe scurt
FAA (Federal Aviation Administration) a acceptat raportul SpaceX cu privire la problemele avute de treapta primară în precedentul test, așa că SpaceX poate acum lansa următorul vehicul Starship. Următorul zbor, al 13-lea (al 2-lea zbor al Starship Block 3), în care vor fi folosite Booster B20 și Ship S40, este programat pentru 16 iulie, la ora 22:45 și va fi unul suborbital, ca și cele de până acum, însă de această dată se va încerca lansarea unor sateliți Starlink funcționali, care, pentru o scurtă perioadă, se vor conecta la rețea și vor încerca să transmită date. În pregătirea acestui nou zbor Starship, SpaceX a efectuat un test static al boosterului Super Heavy B20, vineri, 10 iulie, în jurul orei 15:00 UTC. Toate cele 33 de motoare Raptor au fost activate pentru aproximativ 25 de secunde.
Agenția spațială japoneză (JAXA) a efectuat sâmbătă, 11 iulie, un scurt test, de aproximativ 40 de secunde, al unui vehicul care integrează mai mult tehnologii privind reutilizarea, în viitor, a unei rachete. Vehiculul, denumit RV-X, s-a înălțat până la 11 metri, după care a revenit în siguranță la sol, la centrul de testare Noshiro.
Astronautul canadian Jeremy Hansen, membru al echipajului Artemis II care a dat un ocol Lunii între 1-11 aprilie, a anunțat că se retrage din rolul de astronaut activ, în luna septembrie.
Planet Labs Germania și Isar Aerospace au semnat, în 02 iulie, un contract strategic, prin care cele două companii se obligă ca în termen de 12 luni să lanseze un satelit german folosind o rachetă germană. Satelitul ar urma să fie unul pentru observații terestre de înaltă rezoluție, Pelican (fără nici o legătură cu stilourile cu același nume), asamblat în Germania, la fabrica Planet Labs (o companie americană, fondată în 2010, cu sediul la San Francisco, dar care are și o filială în Germania, Planet Labs Germany GmbH), care este acum construită lângă Berlin. Isar Aerospace va asigura lansatorul, o rachetă Spectrum, care, cel mai probabil, va fi lansată de pe rampa centrului spațial de la Andøya, din Norvegia. Sunt multe variabile la mijloc (mai ales că primul zbor Spectrum, din 30 martie 2025, s-a încheiat cu un eșec: la 18 secunde după lansare a fost pierdut controlul asupra rachetei, care s-a prăbușit în vecinătatea rampei de lansare), dar pentru Germania este un pas în direcția bună.
Dave Limp, CEO al Blue Origin, a anunțat că rampa LC-36A de la Cape Canaveral, afectată în urma exploziei unei rachete New Glenn din 28 mai, nu va fi refăcută așa cum a fost înainte, ci va conține elemente comune cu rampa LC-36B, de unde se va lansa viitoare versiune 9x4 (adică o versiune New Glenn cu 9 motoare BE-4 pentru prima treaptă GS1 și 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară GS2, spre deosebire de varianta 7x2 folosită până acum) a rachetei New Glenn. Astfel, conform noului plan, în cazul ambelor rampe de lansare, cele două trepte vor fi conectate în hangar, pe orizontală, transportate până la rampă, unde vor fi ridicate în poziție verticală folosind o macara, după care, deasupra treptei secundare, pe rampă, va fi instalată încărcătura utilă. Această nouă procedură va permite, conform lui Dave Limp, reluarea zborurilor New Glenn încă din acest an.
Conform unui raport recent al NASA Inspector General (NASA IG) dedicat zborurilor comerciale cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, capsula Starliner nu va zbura spre Stația Spațială Internațională în acest an, după cum era de așteptat (având în vedere problemele avute în trecut) și este de așteptat ca data viitorului zbor spre ISS să nici nu fie comunicată până la finalul acestui an. Inițial, planul era ca în misiunea Starliner-1, programată pentru 2026, capsula Starliner să efectueze un nou zbor test, fără echipaj, doar pentru aprovizionarea ISS.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.