Lansări orbitale
2026-198: O rachetă Ariane 6 în configurația 22S a lansat satelitul meteorologic european MTG-I2, în prima misiune Ariane 6 spre orbită geostaționară; lansarea a avut loc la ora 20:11 UTC de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză.
2026-197: În data de 26 august, ora 09:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.22), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-196: În data de 25 august, ora 09:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.49), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 37-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas. SpaceX a anunțat că a fost ultima lansare Starlink din Florida cu o rachetă Falcon 9, următoarele lansări Starlink de pe coasta de est a SUA vor fi realizate cu viitoarea rachetă Starship.
2026-195: În 25 august, la ora 03:21 UTC, o rachetă Changzheng-6C a lansat, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, 7 sateliți pe o orbită terestră heliosincronă, printre care și satelitul pentru radioamatori BY70-4.
2026-194: O rachetă Soiuz-2.1b, dotată cu o treaptă secundară Fregat-M, a lansat, de pe rampa 43/3 a comsodromului militar Plesețk, satelitul de geolocalizare rusesc Glonass-K1 No.19L (probabil Kosmos-2619) pe orbită terestră medie.
2026-193: În data 22 august, ora 07:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-192: În data de 21 august, ora 15:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.39), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-191: În 20 august, la ora 13:04 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, satelitul QPS-SAR-18 (SUSANOO-II, misiunea The Lightning God Defends), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.
2026-190: În data 19 august, ora 04:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.50), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-189: În 18 august, la ora 23:35 UTC, o rachetă Zhuque-3 (a companiei LandSpace) a lansat, de pe rampa 96B a centrului spațial Jiuquan, pe orbită terestră joasă, satelitul de telecomunicații experimental Honghu-03; în premieră pentru o rachetă chineză a unei companii private chineze, după separarea de treapta secundară, treapta primară a revenit controlat prin atmosferă și a aterizat; deși aterizarea a fost reușită, un incendiu la baza rachetei, pornit după aterizare, se pare că a afectat semnificativ motoarele și structura rachetei.
2026-188: O rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră heliosincronă, în 17 august, la ora 03:02 UTC, de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan, satelitul SEO (Satellite for Earth Observation) pentru Emiratele Arabe Unite.
2026-187: În 16 august, la ora 04:10 UTC, o rachetă Changzheng-12 a lansat, de pe rampa LC2 a centrului spațial Wenchang Comercial, un nou set de 9 sateliți pentru megaconstelația SatNet (WHWD-24), pe orbită terestră joasă.
2026-186: La doar 38 de minute de lansarea precedentă (stabilind astfel un nou record), o altă rachetă Falcon 9 lansa, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, în 16 august la ora 01:50 UTC, misiunea USSF-366, probabil un nou set de sateliți militari Starshield; pentru lansare, a fost folosită treapta primară B1088, care, după al 18-lea zbor, a fost din nou recuperată de barja Of Course I Still Love You.
2026-185: În 16 august, la ora 01:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Globalstar 2-R (cu o masă de aproximativ 4 tone), pe orbită terestră joasă; pentru această lansare a fost folosită treapta primară B1090, aflată la cel de-al 14-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol, pe Landing Zone 40.
2026-184: În data 12 august, ora 04:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.49), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-183: În data de 11 august, ora 15:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.19), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-182: În 10 august, la ora 19:23 UTC, o rachetă H3 în varianta 22S a lansat, de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima, satelitul de geolocalizare regională Michibiki-7 (QZS-7), pe orbită geostaționară de transfer.
2026-F06: O rachetă Changzheng-7A a eșuat în tentativa de a trimite pe orbită geostaționară un satelit de telecomunicații probabil militar (Zhongxing-4B, sau ZX-4B): la câteva secunde după lansare, imediat după Max-Q (zona din atmosferă unde presiunea dinamică asupra vehiculului este maximă), treapta secundară pare că s-a dezintegrat, ceea ce a dus la pierderea rachetei și a încărcăturii; lansarea a avut loc la ora 12:02 UTC, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang Comercial.
2026-181: În data 08 august, ora 16:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.38), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-180: O rachetă Electron a lansat, în 06 august, la ora 09:18 UTC, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, pe orbită terestră joasă, satelitul QPS-SAR-13 (MIKURA-I, de aproximativ 100 de kilograme) al companiei iQS, pentru observații ale suprafeței Pământului; misiunea a fost denumită The Grain Goddess Provides.
2026-179: În 05 august, la ora 07:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, pe orbită terestră joasă, 3 sateliți Bluebird pentru compania AST SpaceMobile; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1077, aflată la cel de-al 30-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2026-178: În 05 august, la ora 02:38 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat, de pe platforma maritimă Haiyang, 2 sateliți de observație: Lampung-1 și Samarkand-2028 (OSE HS-01 și OSE HS-02), pe orbită terestră heliosincronă.
2026-177: În data 04 august, ora 17:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.53), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-176: În 04 august, la ora 08:52 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Comercial, 9 sateliți de telecomunicație pentru constelația SatNeo (WHWD-23), pe orbită terestră joasă.
2026-175: În data 01 august, ora 03:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.52), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-174: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 30 iulie, la ora 07:10 UTC, un satelit militar, probabil pentru misiuni de observare ale oceanelor (posibil un satelit de tip INTRUDER), în cadrul misiunii NROL-95 (satelitul, ajuns pe orbită terestră joasă, a primit indicativul USA-619); lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, iar după separarea de treapta secundară, treapta primară B1096 a revenit pe Landing Zone 2, după cea de-a 7-a lansare.
2026-173: În 30 iulie, la ora 01:00 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, doi sateliți militari de telecomunicații, TJS-27 (Tongxin Jishu Shiyan 27, A și B)
2026-172: În 29 iulie, la ora 11:50 UTC, de pe rampa LC201 a centrului spațial Wenchang, o rachetă Changzheng-7A a lansat, spre orbită geostaționară de transfer, satelitul Tianlian 3-01, care face parte dintr-o rețea de telecomunicații spațiale, folosită de sateliții de pe orbita terestră joasă
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
Andrei Fediaev, RUS/Roscosmos, Crew-12, din 14.02.2026.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
În 12 august nu a fost eclipsă de Soare doar în Europa, ci și pe Marte: camera Mastcam-Z a roverului Perseverance a surprins, din craterul marțian Jezero, unde se află din 18 februarie 2021, tranzitul satelitului natural Phobos pe discul solar, în cea de-a 1948-a zi a misiunii.
Orbita Pământului
Trei activități extravehiculare au avut loc de la bordul Stației Spațiale Internaționale în luna august: (i) în 06 august, între 12:33 UTC și 19:00 UTC, astronauții americani Jessica Meir și Anil Menon au pregătit locul unde în viitor vor fi montate noile panouri solare iROSA; (ii) în 18 august, între 12:29 UTC și 18:52 UTC, Anil Menon și astronauta franceză Sophie Adenot, aflată la prima sa activitate extravehiculară (și a doua astronaută europeană care participă la o activitate extravehiculară după Samantha Cristoforetti), au ieșit în afara stației pentru a dezafecta o antenă defectă; (iii) în 25 august, între 12:27 UTC și 18:57, aceiași Anil Menon și Sophie Adenot au efectuat o nouă activitate extravehiculară pentru montarea unei noi antene pentru comunicații cu Pământul, în locul cele vechi dezinstalate cu câteva zile în urmă.
Northrop Grumman a anunțat că satelitul MEV-1 s-a decuplat de satelitul Optus-D3, spre care a fost trimis în aprilie 2025 pentru a-i prelungi viața (MEV-1 a făcut același lucru și cu satelitul Intelsat-901 în februarie 2020). Un al doilea satelit similar, MEV-2, este în prezent andocat la Intelsat 10-02.
NASA este nevoită să renunțe la planurile de a prelungi viața telescopului spațial Swift: vehiculul LINK, al companiei Katalyst Space, lansat în 03 iulie pentru a andoca la Swift și a-i crește altitudinea orbitală, are probleme cu propulsoarele de la bord și cu menținerea orientării în jurul centrului de masă, motiv pentru care NASA nu va permite ca LINK să andocheze la Swift. LINK se va apropia însă de telescop și va efectua câteva manevre în apropierea acestuia. Astfel, NASA se așteaptă ca Swift să reintre necontrolat prin atmosferă spre finalul anului.
Vineri, 18 august, taikonauții Zhu Yangzhu și Zhang Zhiyuan au efectuat prima activitate extravehiculară din cadrul misiunii Shenzhou-23. Cei doi au îmbrăcat costumele spațiale și au ieșit din stația spațială Tiangong pentru operațiuni asupra panourilor solare și pentru a instala noi dispozitive de protecție împotriva deșeurilor orbitale. Activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore și s-a încheiat la ora 05:59 UTC. Conform tradiției, agenția spațială chineză a anunțat acest lucru după ce activitatea extravehiculară s-a încheiat cu succes.
Luna și spațiul cislunar
China a stabilit un nou record propriu în ceea ce privește transferul de date dintre Pământ și Lună folosind un laser: uplink de 1.25 Mbps și downlink de 100 Mbps în cadrul unui experiment, fără a oferi detalii cu privire la sonda selenară folosită.
Sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter LRO a identificat noul crater lunar creat de impactul treptei secundare Falcon 9 din 05 august, după ce a primit coordinatele impactului de la echipa sud-coreeană care operează sonda Danuri: noul crater, aflat la 19.4759°N, 266.7138°E, are un diametru de 18 metri și o adâncime de aproximativ 3 metri.
Lansarea misiunii Chang’e-7 spre polul sud lunar, programată pentru 25 august cu o rachetă Changzheng-5, a fost amânată subit pentru 2027. Motivul invocat oficial este dorința agenției spațiale chineze ca misiunea să se desfășoare fără cusur, iar dacă lansarea ar fi continuat conform planului inițial, acest lucru nu ar fi fost posibil. Cel mai probabil taifunul Narra a încurcat planurile agenției spațiale chineze și a compromis fereastra de lansare, însă nu sunt excluse și unele probleme tehnice care ar fi intervenit în ultimul moment.
Planeta Marte
Japonia ar putea fi prima țară care aduce pe Pământ probe din jurul lui Marte: misiunea Martian Moons eXploration (MMX) este programată pentru lansare în 20 octombrie 2026, la ora 19:41 UTC, cu o rachetă H3, de la centrul spațial Tanegashima. Dacă totul merge bine, MMX ar urma să aterizeze pe Phobos, satelitul marțian, să preleveze probe, pe care să le aducă pe Pământ în 2031 (același an în care și Tianwen-3 plănuiește să aducă pe Pământ probe de pe suprafața marțiană, însă deocamdată Tianwen-3 nu are fixată data lansării, care va fi cel mai probabil în 2028). MMX este o misiune condusă de JAXA, cu participarea NASA, CNES, DLR și ESA.
Spațiul interplanetar și interstelar
În 05 iulie, la ora 18:30:00.31±0.03s UTC, când sonda Hayabusa2 a survolat asteroidul (98943) Torifune, a stabilit un record: nici o altă sondă nu s-a apropiat atât de mult de o țintă survolată: 744 de metri distanță față de centrul de masă al asteroidului, adică la aproximativ 400 de metri de suprafața acestuia. Cu această ocazie, au fost obținute date mai precise cu privire la dimensiunile asteroidului: acesta are o lungime de 840 de metri, o lățime minimă de 340 de metri și un diametru mediu de 540 de metri. Înainte de survol, orbita asteroidului era cunoscută cu o eroare de 49.5 km, iar acum eroarea a coborât la 0.78 km.
Alte știri, pe scurt
O nouă antenă se alătură rețelei Deep Space Network (DSN), folosită de NASA pentru a comunica cu cele peste 40 de misiuni selenare și cu sonde interplanetare: DSN 23 este o antenă cu un diametru de 34 de metri, amplasată în complexul Goldstone (California). Situația antenelor din rețeaua DSN poate fi consultată pe pagina oficială a proiectului.
Conform mai multor surse, în dimineața zilei de 15 august se pare că mai multe rachete de croazieră ucrainene Flamingo FP-5 au lovit câteva clădiri aparținând companiei de stat RKTs Progress (РКЦ Прогресс), aflată în subordinea Roscosmos, din orașul Samara, unde sunt asamblate rachete Soiuz-2 (și mai recenta Soiuz-5), dar cu un rol și în dezvoltarea de sateliți militari și a sateliților Rassvet (replica Rusiei la Starlink). Rămâne de văzut care este efectul acestui atac asupra lansărilor de rachete Soiuz spre Stația Spațială Internațională în special (cu capsule cu echipaj și cargo) și asupra programului spațial rusesc în general.
SpaceX va construi un nou centru spațial în Louisiana, pentru viitoarele lansări Starship, denumit Starbase Louisiana: acesta va avea 5 rampe de lansare/recuperare (fiecare rampă va fi dotată cu câte 2 turnuri), 1 centru de comandă, birouri, instalații pentru producerea de combustibil; construcția va începe anul viitor, iar costurile sunt estimate la 100 miliarde de dolari și primele lansări ar trebui să aibă loc în 2030.
Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță semnarea primelor contracte din cadrul European Launcher Challenge, prin care se dorește sprijinirea companiilor europene care dezvoltă lansatoare orbitale: (i) compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a primit €186.9M pentru RFA One, care va folosi rampa de lansare din SaxaVord, Mare Britanie (fondurile din Germania și UK); (ii) compania spaniolă PLD Space a primit €158.9M pentru Miura 5, care va folosi o rampă de lansare din Kourou, Guiana Franceză (fondurile vin din Spania și Germania); (iii) compania germană Isar Aerospace a primit €197.8M pentru Spectrum, care va folosi o rampă de lansare de la Andøya, Norvegia (fondurile vin din Germania, Austria și Norvegia); (iv) nu au fost încă finalizate detaliile contractului cu MaiaSpace, însă și această companie va primi finanțare în cadrul acestui program.
În 23 iulie, ArianeGroup a efectuat un test static premergător unei lansări pentru treapta primară Themis (”wet dress rehearsal“, adică procedura de testare a parcurs etapele premergătoare unei lansări, până la pornirea motoarelelor). Themis este o treaptă primară reutilizabilă, propulsată de un motor Prometheus, alimentat cu oxigen și metan lichid, care se află în aceste zile pe rampa centrului spațial suedez Esrange (testul din 23 iulie a fost realizat cu azot lichid în loc de metan, din motive de siguranță).
Compania europeană MaiaSpace (o filială franceză a companiei ArianeSpace) și-a schimbat planurile cu privire la un zbor test la viitorului lansator Maia: în locul unui test suborbital, planificat să aibă loc în prima parte a anului viitor, MaiaSpace va încerca să lanseze racheta Maia direct pe orbită, cândva în a doua jumătate a anului viitor, de pe rampa de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză (Maia va folosi fosta rampă a rachetei Soiuz). Derivată din Themis, prima treaptă a rachetei Maia este dotată cu 3 motoare Prometheus (care ard metan și oxigen lichid).
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.