Lansări orbitale
2026-230: În 09 octombrie, la ora 19:27 UTC, o rachetă Changzheng-12 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți ai megaconstelației SatNeo (misiunea WHWD-27).
2026-229: În 07 octombrie, la ora 03:25 UTC, o rachetă sud-coreeană Nuri (KSLV-2) a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 10 sateliți de mici dimensiuni, dar și 5 sateliți NeonSat pentru observarea suprafeței Pământului; lansare a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Naro din Coreea de Sud.
2026-228: În data de 02 octombrie, ora 03:54 UTC, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, o rachetă Falcon Heavy a lansat pe orbită geosincronă un satelit militar, în misiunea NROL-97; treapta primară centrală B1106, aflată la primul său zbor, nu a fost recuperată, însă cele două trepte primare laterale, B1104 și B1072, au fost recuperate la sol, pe Landing Zone 1 și respectiv Landing Zone 2, după al 2-lea, respectiv al 4-lea zbor.
2026-227: În data de 01 octombrie, ora 18:32 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă 71 de sateliți de mici dimensiuni, în misiunea de ridesharing Transporter-18; după lansare, treapta primară B1082 (aflată la al 25-lea zbor) a revenit la sol, în vecinătatea rampei de lansare, pe Landing Zone 4.
2026-226: În 01 octombrie, la ora 15:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a Centrului spațial Cape Canaveral, un nou echipaj spre Stația Spațială Internațională, la bordul capsulei Dragon C213 “Grace” (aflată la cel de-al doilea zbor), în misiunea Crew-13. Comandatul misiunii este Jessica Watkins (NASA, aflată la cel de-al doilea zbor spațial), Luke Delaney (NASA, pilot), Joshua Kutryk (CSA) și Serghei Teteriatnikov (Roscosmos), toți trei aflați pentru prima dată în spațiu; pentru această lansare, NASA a folosit treapta primară B1101, aflată la cel de-al 3-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2026-224: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 26 septembrie, la ora 14:00 UTC, satelitul USSF-385 (SBST R-3) pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; treapta primară B1100 a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You, la al 10-lea zbor al său.
2026-223: Pe 26 septembrie, la ora 00:39 UTC, o rachetă Electron a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul radar StriX-12 al companiei Synspective (misiunea Owlright Owlright Owlr).
2026-225: În 28 septembrie, la ora 12:48 UTC, a avut loc primul zbor orbital al Starship, după 13 zboruri test suborbitale prealabile. Lansarea a avut loc de pe rampa OLP2 a centrului spațial Starbase, din Texas și vehiculul a ajuns pe orbită terestră joasă, la o altitudine de 277 km. Starship (Booster 21 și Ship 41) a lansat cu această ocazie 26 de sateliți Starlink V3, fiecare cu o masă de aproximativ 2 tone, ceea ce înseamnă că această lansare a urcat cea mai mare masă pe orbită din istorie: aproximativ 150 de tone, dacă ținem cont și de masa Ship 41 (recordul precedent era misiunea STS-93, când naveta Columbia a lansat telescopul spațial Chandra, împreună cu treapta superioară IUS, o masă totală de aproape 120 de tone). Zborul trebuia să dureze 10 ore, dar a fost scurtat la doar 3 ore, Ship 41 revenind prin atmosferă în nordul Oceanului Pacific, aproape de insulele Hawaii. În timpul drumului spre orbită, unul din cele 6 motoare ale treptei superioare a fost dezactivat, însă restul au compensat și vehiculul a ajuns cu bine inițial pe traiectorie suborbitală, după care SpaceX a decis că este suficient de sigur să execute o scurtă manevră care a plasat vehiculul, pentru prima dată, pe orbită terestră. Deși revenirea prin atmosferă s-a făcut controlat, nici Booster 21, nici Starship 41 nu au fost recuperate.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
O imagine publicată recent de NASA, în care roverul Curiosity surprinde un răsărit de Soare, văzut din craterul Gale, în 11 august 2026 (sol 4982), la 08:30 ora locală (practic au fost surprinse 4 cadre, care au creat o panoramă). Spre deosebire de majoritatea celorlalte poze realizate cu Mastcam, aceasta a fost procesată fără corecția balansului de alb, tocmai pentru a păstra atmosfera rece a unei dimineți.
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27706 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16737 (din care 10838 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70543 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
În data de 01 octombrie, la ora 23:05 UTC, capsula Dragon “Grace” a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale, pentru ca echipajul misiunii Crew-13 să poată ajunge la bordul ISS; a fost cea mai rapidă andocare a unei misiuni SpaceX, la doar 07 ore și 55 de minute după lansare.
NASA încurajează sectorul privat să investească în viitoare stații spațiale orbitale, care vor oferi continuitate pe orbita joasă a Pământului după retragerea Stației Spațiale Internaționale. În primă fază, NASA va oferi anul viitor un sprijin de $100M pentru două sau mai multe companii selectate în urma propunerilor primite până în 08 decembrie, urmând ca în faza a 2-a finanțarea să ajungă la miliarde de dolari, iar în faza a 3-a NASA urmează să cumpere misiuni cu astronauți spre respectivele stații orbitale private.
Agenția spațială europeană (ESA) se pregătește pentru era post-ISS și a contractat doi parteneri privați, ambii din Germania (Airbus Defence and Space și OHB) pentru a realiza un studii de fezabilitate cu privire la un viitor avanpost orbital european (ESA a contribuit la Stația Spațială Internațională cu modulul presurizat Columbus și, pentru o perioadă, cu vehiculul de aprovizionare ATV). ESA așteaptă rapoartele acestor studii în următoarele 9 luni.
La doar două săptămâni de la lansare, satelitul european Sentinel-3C (lansat în 15 septembrie de o rachetă Vega-C) a transmis deja primele imagini și primele date obținute cu instrumentele de la bord, ceea ce confirmă că satelitul este funcțional și pregătit pentru începutul misiunii de observare a suprafeței Pământului, alături de ceilalți sateliți din flota Sentinel. Prima imagine, realizată în 30 septembrie, este una a Italiei. A doua imagine a fost realizată în aceeași zi și surprinde nordul Canadei și Groenlanda, iar în a treia imagine se pot observa insulele Bahamas, Caraibe și Cuba.
Capsula Dragon “Freedom” (C212) a revenit pe Pământ joi, 08 octombrie, la finalul celei de-a 5-a misiuni, Crew-12, după ce s-a decuplat cu o zi înainte de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale. Echipajul, format din Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) au revenit cu bine acasă, după 235 de zile petrecute în spațiul cosmic. Decuplarea de ISS a avut loc în 07 octombrie la ora 12:05 UTC, iar contactul cu apa Oceanului Pacific a avut loc în 08 octombrie, la ora 15:34 UTC.
LeoLab a identificat în 05 octombrie o nouă dezintegrare a unui satelit aflat pe orbită (este a treia dezintegrare observată în ultimele luni la altitudini ridicate, după Yaogan-50 02 și USA-32). De această dată este vorba despre satelitul sovietic Meteor 2-7, lansat în 1981 și aflat la 890 km altitudine (NORAD ID 12456). Se pare că au fost generate cel puțin câteva zeci de fragmente, care au fost observate pentru prima dată de LeoLabs în timp ce satelitul a trecut pe deasupra stației de urmărire din vestul Australiei.
Randy Lillard, responsabil cu viitoarea stație spațială Blue Reef a companiei Blue Origin, a declarat în cadrul IAC 2026, al 77-lea Congres al Federației Internațională de Astronautică (IAF), că Blue Origin nu are planuri pentru dezvoltarea unei capsule cu echipaj uman. Pe de altă parte, Dave Limp, CEO al Blue Origin, a confirmat că există un plan în cadrul companiei pentru o capsulă orbitală cu echipaj. Adevărul este probabil undeva la mijloc: Blue Origin lucrează la o astfel de capsulă, dar nu o va finaliza fără sprijin financiar din partea NASA.
În 09 octombrie, la ora 16:44 UTC, brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale a eliberat capsula cargo Cygnus XL, după ce aceasta a fost decuplată de modulul american Unity al stației spațiale. Capsula Cygnus XL a fost lansată în 11 aprilie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 (misiunea NG-24), pentru a transporta aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bordul avanpostului orbital. De obicei capsulele Cygnus ale companiei Northrop Grumman rămâneau pe orbită mai multe săptămâni după decuplarea de ISS pentru a derula diverse echipamente științifice, însă de această dată capsula va reveni mai repede prin atmosferă: manevra de frânare și deorbitare va fi executată luni, 12 octombrie, când capsula va reintra distructiv prin atmosferă, încărcată cu câteva tone de deșeuri de la bordul ISS.
Luna și spațiul cislunar
NASA a publicat recent un raport științific preliminar rezultat în urma misiunii Artemis II, împreună cu 814 GB de date care pot să fie accesate (și pentru care NASA a publicat și un ghid), aproape 1000 de imagini noi și 521 de înregistrări audio care până acum nu au fost făcute publice.
Marte
În 30 septembrie, la ora 11:43 UTC, a început un nou an marțian, al 38-lea. Din păcate nu e nimeni pe Marte să sărbătorească (în afară de câțiva roboți). De ce al 38-lea? Pentru că așa s-a decis în 1955, când noul an a început cu o mare furtună care a acoperit întreaga planetă. Dacă cineva m-ar fi întrebat pe mine, aș fi ales 1950, anul în care Ray Bradbury a publicat Cronicile Marțiene, dar asta e, nu m-a întrebat nimeni și nici un calendar nu e perfect. Pe Marte o zi durează 24 de ore și 39 de minute și se numește sol. Un an marțian are 687 de zile (pământene), sau 668 soli (zile marțiene). Dacă doriți să vedeți ce vârstă ați avea dacă ați număra anii marțieni în loc de anii tereștrii, puteți consulta un material explicativ pe care l-am publicat pe parsec.ro. Spre deosebire de Pământ, noul an marțian începe odată cu echinocțiul de primăvară din emisfera nordică. Ah, și dacă doriți să susțineți petiția privind schimbarea numerotării anilor marțieni, o puteți face semnând aici.
Spațiul interplanetar și interstelar
Până în prezent au fost identificate 42674 de obiecte potențial periculoase pentru Pământ (near-Earth objects, NEO), din care 42550 de asteroizi și 124 de comete. 307 astfel de obiecte au fost identificate în ultima lună, iar de la începutul anului, lista s-a completat cu 2021 de obiecte noi. NEO sunt acele obiecte a căror orbită le poate aduce până la o distanță de 1.3 UA de Soare, ceea ce înseamnă că se apropie incomod de mult de Pământ.
NASA se pregătește să primească o cantitate uriașă de date de la telescopul spațial Nancy Grace Roman (COSPAR 2026-199A, lansat în 30 august de o rachetă Falcon Heavy, în prezent aflat în drum spre punctul Lagrange Soare-Pământ L2) începând de anul viitor, când începe misiune științifică a noului telescop spațiale: 1.4 TB în fiecare zi. Primele teste au fost făcute la stația Misasa (JAXA, Saku City) în 07 septembrie, care a confirmat că poate descărca date cu viteze de până la 500 MB/s. Testele au continua la stația Near Space Network din White Sands (New Mexico, SUA), între 8-11 septembrie, apoi la stația New Norcia din vestul Australiei.
Aurorele polare sunt fenomene obișnuite în sistemul solar: sunt fenomene întâlnite nu doar pe Pământ, dar și pe Marte, Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, așa că ne așteptam ca și exoplanetele să aibă aurore, însă acest fenomen nu a fost detectat în afara sistemului solar. Asta până când cercetătorii s-au uitat cu atenție la β Pic b, o gigantă gazoasă, mai mare decât Jupiter, aflată la 63 de ani-lumină distanță de Pământ, care se rotește în jurul stelei Beta Pictoris, folosind sistemul de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud, cu care au detectat emisii radio puternice provenind de la β Pic b: prima dovadă a existenței aurorelor polare în cazul unei exoplanete.
În imaginea de mai jos este Betelgeuse, o stea de aproape 800 de ori mai mare decât Soarele nostru, aflată la 600 de ani-lumină distanță de Pământ, văzută de Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) al European Southern Observatory (ESO). Imaginea face parte dintr-un studiu care urmează să fie publicat în Astronomy & Astrophysics, iar observațiile au fost efectuate în 2023, după ce Betelgeuse a devenit (și mai) interesantă în 2020: atunci strălucirea stelei a scăzut semnificativ, ceea ce ne-a făcut să credem că poate-poate steaua se apropie de finalul vieții și că vom vedea o supernovă spectaculoasă pe cer. Și este posibil ca acest lucru să se întâmple, oricând în următoarea sută de mii de ani.
Știri locale
Situl Agenției Spațiale Europene (ESA) evidențiază echipamentul companiei clujene CDS, primul echipament românesc care urmează să fie trimis pe Lună.
In November 2024, ESA awarded Romanian company Control Data Systems a contract to develop the demonstrator; the mission is set to become the first Romanian payload on the Moon.
Trei terminale UWB (ultra wide band), realizate de CDS, se vor afla la bordul misiunii selenare ispace din 2028 (misiunea este planificată pentru lansare la bordul unei rachete nipone H3, conform unui contract semnat în iulie 2026): unul va rămâne la bordul landerului ULTRA, iar două vor fi instalate pe roverul M3P care se va deplasa pe suprafața lunară. Cele două terminale ale roverului vor comunica prin unde radio cu cel instalat pe lander, pentru a măsura distanța dintre lander și rover, evaluând astfel potențialul acestei tehnologii de a fi implementate în viitoare misiuni selenare.
Alte știri, pe scurt
A murit Margaret Hamilton, cea care a coordonat echipa de programatori responsabilă pentru software-ul care a dus astronauții Apollo pe Lună. Avea 90 de ani. Pe parsec.ro există un simulator al Apollo Guidance Computer (AGC), pe care îl puteți folosi pentru a înțelege funcționarea AGC și pentru a simula diverse etape ale unei aselenizări din programul Apollo.
Agenția Spațială Europeană (ESA) și compania franceză Mistral au semnat o scrisoare comună de interes, prin care afirmă că vor colabora în mai multe domenii: inginerie, operațiuni științifice și activități operaționale, folosind modelele de AI dezvoltate de Mistral.
Primul zbor al capsulei indiene Gaganyaan ar putea avea loc în următoarele 2 luni. Va fi un zbor fără echipaj la bord, urmat de alte două zboruri fără echipaj pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2028, Gaganyaan-4 să fie prima lansare orbitală cu echipaj a agenției spațiale indiene ISRO. Cel mai probabil, în capsula Gaganyaan-4 se va afla Shubhanshu Shukla, care are deja la activ o misiune spațială: între 26 iunie și 14 iulie 2025 s-a aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a misiunii comerciale Axiom-4.
Compania Redwire a anunțat că a semnat un nou contract cu Axiom Space pentru furnizarea a 2 panouri solare Roll-Out Solar Array (ROSA) pentru al doilea modul al viitoarei stații spațiale Axiom. În trecut, Redwire a anunțat că va furniza același tip de panouri solare și pentru primul modul al Axiom Space și în prezent o variantă mai mare a acestor panouri solare alimentează și Stația Spațială Internațională, ISS Roll Out Solar Array (iROSA).
Viitorul lander lunar ULTRA al companiei nipone ispace va folosi propulsoare furnizate de compania europeană ArianeGroup, conform unui memorandum semnat de reprezentanții celor două companii. Planul inițial era ca landerul lunar al companiei ispace să folosească propulsoare VoidRunner, furnizate de compania Agile Space Industries, însă diverse probleme tehnice și amânări au făcut ca ispace să își reconsidere poziția.
În 29 septembrie, treapta primară Themis, care urmează să facă parte dintr-o viitoare rachetă europeană reutilizabilă, a efectuat cu succes al doilea test static, după cel din 23 iulie (wet dress rehearsal). Și de această dată, în loc să fie alimentată cu metan, combustibilul pe care îl va folosi în timpul zborului, treapta primară a fost alimentată cu azot lichid.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILES. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.