Lansări orbitale
2026-243: Pe 25 octombrie, la ora 02:03 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă chineză Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă 9 sateliți WHDW 28 pentru megaconstelația SatNet LEO.
2026-242: În data 23 octombrie, ora 22:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 36-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-241: Pe 23 octombrie, la ora 19:25 UTC, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, o rachetă chineză Changzheng-4B a dus pe orbită terestră joasă 6 sateliți militari Yaogan.
2026-240: În data de 23 octombrie, ora 10:15 UTC, o rachetă Changzheng-6A a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, satelitul militar Yaogan 50-03.
2026-239: În data de 23 octombrie, ora 07:11 UTC, o rachetă Electron a companiei americane Rocket Lab a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, misiunea Were not Hawking Around (3 sateliți HawkEye 360 de observare a Pământului).
2026-238: Pe 21 octombrie, la ora 03:39 UTC, o rachetă Gushenxing-1 a companiei Galactic Energy a lansat pe orbită terestră joasă, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă, satelitul Xiguang-4 01, care urmează să fie folosit pentru observații terestre, la o rezoluție de 0.5 metri.
2026-237: Pe 20 octombrie, la ora 11:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, 31 de sateliți în misiunea de ridesharing Bandwagon-5; treapta primară B1085 a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas, la al 19-lea zbor al său.
2026-236: O rachetă H3 a lansat, în 19 octombrie, la ora 19:41 UTC, sonda MMX, de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima; MMX este o misiune care va explora satelitul marțian Phobos, de unde va încerca să preleveze, anul viitor, eșantioane de sol, pe care le va trimite spre Pământ.
2026-235: Pe 16 octombrie, la ora 00:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a dus pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, satelitul USSF-481 (SBST TH-2); treapta primară B1081 a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You, la al 28-lea zbor al său.
2026-234: O rachetă Zhuque-2E a lansat, în 14 octombrie, la ora 11:40 UTC, 10 sateliți XSD (XSD-39,44-50) pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC43/96A a centrului spațial Jiuquan.
2026-233: O rachetă americană Falcon 9 a lansat, în 13 octombrie, la ora 10:33 UTC, capsula cargo Dragon CRS-35 (Dragon C211.4, misiunea SpX CRS-35) a companiei SpaceX spre Stația Spațială Internațională (ISS), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; după lansare, treapta primară B1096 a fost recuperată pe Landing Zone 40, după cel de-al 8-lea zbor.
2026-232: În data 13 octombrie, ora 00:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-231: În 10 octombrie, la ora 07:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, 21 de sateliți T1TL-A (misiunea Tranche 1 TL-A) pentru Space Development Agency (SDA); a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1103, care ulterior lansării a fost recuperată pe Landing Zone 4.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27839 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16831 (din care 10837 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70711 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Satelitul militar rusesc Kosmos-2612 s-a apropiat la mai puțin de 5 km de satelitul american ICEYE-X36 (produs de compania finlandeză), folosit pentru observații radar (cu apertură sintetică) ale suprafeței Pământului. Manevrele satelitului rusesc au fost intenționate, în timp ce satelitul american nu a efectuat manevre de evitare. Conform analizei realizate de compania americană COMSPOC, între 16-18 octombrie, cei doi sateliți au petrecut aproximativ 24 de ore la 2 km distanță unul de altul și 12 ore la o distanță de 1 km sau chiar mai puțin. În 16 octombrie, la ora 14:03 UTC, cei doi sateliți se aflau la 220 de metri (±490 m), iar în ziua următoare, la 14:18 UTC, distanța minimă a ajuns la aproximativ 60 de metri (±950 m), cu o viteză relativă mai mică de 1 m/s. În zilele următoare, Kosmos-2612 s-a îndepărtat până la aproape 500 km distanță, păstrând însă planul orbital similar cu ICEYE-X36. Nu este pentru prima dată când se întâmplă asta: sateliții americani de spionaj au făcut în trecut aceleași manevre în jurul sateliților rusești sau chinezești. Nu știm detalii pentru că SUA nu publică datele sateliților săi de spionaj, iar Rusia și China nu au un sistem similar cu Space-Track (cel puțin nu public). Este însă posibil să fie pentru prima dată când o astfel de manevră de intimidare este efectuată împotriva unui satelit probabil implicat direct într-un război (Ucraina).
În 15 octombrie, la ora 14:27 UTC, capsula cargo Dragon C211 a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS), după lansarea din 13 octombrie (misiunea SpaceX CRS-35). Capsula Dragon transportă spre ISS aproximativ 2.8 tone de echipamente și provizii pentru echipajul aflat la bord. La bord se află și ultima pereche de panouri solare de nouă generație, Space Station Roll-Out Solar Arrays (iROSA), care urmează să fie montate în afara stației într-o serie de viitoare activități extravehiculare.
Luna și spațiul cislunar
NASA a organizat vineri, 23 octombrie, o conferință de presă, în care a prezentat detalii cu privire la misiunile Artemis III și Artemis IV. Artemis III (2027) va fi, așa cum știam, o misiune pe orbita joasă a Pământului și va dura 14-17 zile. SLS va fi lansată fără o treaptă superioară, pentru că motoarele rachetei sunt suficient de puternice să plaseze capsula Orion și modulul de serviciu european pe orbita terestră joasă. Înainte de lansarea SLS va fi lansată o rachetă New Glenn cu un lander Blue Moon. În a treia zi a misiunii, Orion va andoca la Blue Moon și cele două vehicule vor rămâne conectate timp de 2 zile (timp în care echipajul va intra în lander). După decuplarea Orion de Blue Moon, va avea loc lansarea Starship, un Starship obișnuit, deci nu HLS, care însă va avea montat în vârf un sistem de andocare. Orion și Starship vor andoca în a 8-a zi a misiunii, pentru doar 2 ore și echipajul nu va intra în Starship. După Artemis III NASA va decide dacă va folosi treapta superioară ICPS pentru Artemis IV (și turnul de lansare ML1 nemodificat) sau noua treaptă superioară Centaur V, care va conține cu 50% mai mult combustibil decât treapta Centaur V folosită de racheta Vulcan (și va necesita un turn de lansare modificat). Nu este încă clar ce se va întâmpla cu ultima treaptă ICPS existentă sau dacă pe lângă Centaur V SLS va mai avea și o nouă treaptă, de dimensiuni mai mici (kick-stage), pentru ca Orion să poată ajunge pe orbita lunară joasă (o problemă care bântuie capsula Orion de foarte mult timp). Pentru Artemis IV (2028), NASA nu a luat încă decizia dacă va folosi Starship HLS sau Blue Moon pentru aselenizarea echipajului. În ambele cazuri va fi nevoie de mai multe lansări. În cazul Blue Moon, va fi nevoie de 4 lansări succesive ale New Glenn 9x4 pentru a lansa landerul, dar și 3 trepte de transfer, care să trimită landerul spre orbita Lunii. În cazul Starship HLS, SpaceX va efectua la începutul anului următor un test al sistemului de transfer al combustibilului între două vehicule Starship și în funcție de randamentul acestui transfer vom avea o idee mai clară despre câte lansări Starship este nevoie pentru a trimite un Starship HLS spre Lună. Dacă la un moment dat se vehicula că ar fi nevoie de 22 de lansări, Elon Musk a precizat că nici vorbă, că de fapt ar fi vorba de 6-8 lansări și oficialii NASA păreau că sunt de acord cu estimarea lui Elon Musk. Dacă se va folosi Starship HLS, andocarea landerului cu Orion va avea loc pe orbita Pământului și Starship va împinge Orion spre Lună, iar în cazul Blue Moon, andocarea cu Orion va avea loc pe orbita Lunii. Cât privește costumele de astronauți disponibile pentru Artemis IV, NASA a optat pentru o variantă intermediară (”Sortie Suit“), care să fie finalizată până în 2028. Astfel, acestea vor cântări cu 50% mai puțin decât varianta completă și vor permite vizite pe suprafața Lunii de doar 2 ore, iar NASA se așteaptă ca în misiunea Artemis IV să aibă loc 2 activități extravehiculare, fiecare de câte 2 ore, urmând ca în viitor să fie folosite costumele în varianta lor completă, care să permită activități extravehiculare mult mai lungi. Noile costume nu vor fi testate în prealabil în misiunea Artemis III.
China Manned Space Agency (agenția spațială chineză pentru zboruri cu echipaj uman) a anunțat că va transporta gratuit câteva experimente la bordul landerului lunar Lanyue (揽月) în timpul unui zbor test, fără echipaj la bord, care va avea loc înaintea aselenizării cu echipaj, programată pentru octombrie 2029. Condiția este ca experimentul să nu depășească 50 de kilograme și un consum de energie de 100 W. Nu se cunosc detalii cu privire la procesul de selecție, nici câte experimente vor fi selectate. Lansarea misiunii test probabil este programată pentru 2028.
În 19 octombrie, Uzbekistan a devenit al 77-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, într-o ceremonie organizată la Samarkand.
Scutul termic al capsulei Orion din misiunea Artemis II s-a comportat admirabil: doar 9 zone din care material carbonizat s-a desprins în timpul revenirii prin atmosferă a capsulei Orion în timpul misiunii Artemis II, comparativ cu 103 astfel de zone observate după revenirea prin atmosferă a capsulei în misiunea Artemis I, conform rezultatului unei analize realizate de NASA.
Planeta Marte
În 24 octombrie, sonda Mars Odyssey a împlinit 25 de ani de când se află pe orbita marțiană: un sfert de veac de observații științifice și releu de comunicații pentru restul misiunilor marțiene din 2001 încoace. Este cea mai longevivă sondă spațială aflată pe orbita unei planete, alta decât Pământul.
În 11 octombrie (sol 2006), roverul Perseverance a stabilit un nou record: a devenit vehiculul care a parcurs cea mai lungă distanță pe suprafața unui alt corp ceresc, 45.22 km, depășind recordul stabilit de Opportunity (activ pe suprafața marțiană între 25 ianuarie 2004 și 10 iunie 2018), care a parcurs un total de 45.16 km. Celălalt rover activ al NASA aflat pe Marte din 06 august 2012, Curiosity, a parcurs până acum puțin peste 38 de kilometri.
Spațiul interplanetar și interstelar
În 22 octombrie, sonda europeană Hera a efectuat a doua manevră de frânare, care a durat 31 de minute, pentru a-și reduce viteza relativă față de sistemul Didymos-Dimorphos cu 70 m/s, până la 20 m/s. Urmează o serie de alte manevre pentru reducerea vitezei la aproape 0 m/s.
O nouă cometă a fost descoperită de telescopul spațial european Euclid, în imaginile surprinse între 16-24 septembrie, denumită C/2026 S1 (Euclid). Chiar dacă misiunea Euclid este observarea universului îndepărtat, se pare că telescopul poate să fie folosit pentru identificarea obiectelor care sunt relativ departe de Soare, datorită unui software nou, scris de Mikko Pöntinen, de la Universitatea Helsinki. Iar acest lucru pregătește astfel viitoarea misiune europeană Comet Interceptor, care își propune să viziteze o cometă.
Știri locale
Institutul de cercetare Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines (COMOTI), împreună cu compania românească Initium Space, au realizat o macara care urmează să fie folosită pe Lună (LOADER). În 2030, ESA plănuiește să trimită pe suprafața Lunii landerul Argonaut (cu o rachetă Ariane 6), iar unele încărcături de la bordul landerului vor trebui plasate pe suprafața selenară. Pentru acest lucru se va folosi o macara lunară românească LOADER, proiectată și realizată de Comoti și Initium Space; aceasta va putea muta încărcături de până la 1000 de kilograme, din lander până la 6 metri distanță de acesta, o distanță mai mare decât raza de acțiune a unui braț robotic obișnuit.Un model experimental, care poate deocamdată ridica doar 30 de kilograme (180 de kilograme pe Lună), a fost testat cu succes în Laboratorul de Robotică Planetară al ESA (Olanda).
Alte știri, pe scurt
Anul viitor s-ar putea să vedem debutul unei noi rachete europene: compania spaniolă PLD Space se pregătește să lanseze Miura 5 în prima jumătate a anului 2027 și a declarat recent că trei astfel de lansatoare gata de zbor sunt deja construite, în timp ce două modele sunt deja integrate pentru teste prealabile zborului.
Conform unei analize a International Institute for Strategic Studies (IISS), pe baza imaginilor satelitare oferite de Vantor, ambele centre spațiale ale Iranului au fost afectate de bombardamentele americane și israeliene de la începutul anului: atât rampele de lansare de la Semnan ale agenției spațiale civile iraniene (ISA, folosite pentru lansări ale rachetelor Safir și Simorgh, lovite între 24-26 martie), cât și centrul spațial militar de la Shahroud al Gărzilor Revoluționare (de unde erau lansate rachete Qased și Qaem-100).
ESA nu este sigură că mai poate organiza, la finalul acestui an, primul zbor la joasă altitudine (salt) al treptei primare Themis de la centrul spațial Esrange din Suedia din cauza… condițiilor de iarnă din Suedia.
Recentele probleme cu accesul Ucrainei la Starlink au impulsionat noi colaborări în domeniu: ICEYE și Nokia au anunțat că au semnat o scrisoare de intenție împreună cu Ministerul Apărării din Ucraina pentru a explora viitoare oportunități de colaborare în domeniul spațial, în principal pentru a construi sateliți care să deservească nevoile Ucrainei.
Noua rachetă a companiei Rocket Lab, Neutron, a fost anunțată în 2021 și urma să aibă prima lansare în 2024, însă a fost mereu amânată. Debutul trebuia să aibă loc la finalul acestui an, însă acesta a fost amânat din nou, pentru 2027, din cauza unor probleme identificate în procesul de fabricare a unor structuri compozite. Neutron urmează să poată lansa 15 tone pe orbita terestră joasă sau 8.5 tone în scenariul în care prima treaptă va fi recuperată la sol.
Pavel Rabtsevich, un astronom amator, susține că a găsit o exoplanetă în timp ce procesa datele publice ale telescopului spațial Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) al NASA, folosind Claude AI (Opus 5.5 și Fable 5.1); el a anunțat acest lucru pe Reddit. Un articol preprint a fost publicat pe platforma Zenodo, împreună cu setul de date folosit.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.