Lansări orbitale
2026-253: O rachetă chineză Changzheng-12 a lansat, în 08 noiembrie, la ora 20:24 UTC, 9 sateliți pentru megaconstelația SatNet LEO (misiunea WHDW 29) pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial.
2026-252: O rachetă rusească Soiuz-2.1b a lansat, în 07 noiembrie, la ora 13:22 UTC, satelitul de geolocalizare rusesc Kosmos-2621 (Glonass) pe orbită terestră medie, de pe rampa 43/3 a cosmodromului militar Plesețk.
2026-251: În data de 07 noiembrie, ora 00:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, satelitul militar USSF-432 (SBST R-4); după lansare, treapta primară B1095 (aflată la al 8-lea zbor) a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-250: Pe 06 noiembrie, la ora 23:37 UTC, de la centrul spațial Jiuquan, o rachetă Gushenxing-2 (Ceres-2) a companiei Galactic Energy a urcat pe orbită terestră joasă 4 sateliți experimentali Guanlan Shiyan.
2026-249: În data de 05 noiembrie, ora 15:58 UTC, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră joasă 3 sateliți militari Yaogan 51 07-09.
2026-248: În 03 noiembrie, la ora 00:15 UTC, de pe rampa LC-140 a centrului spațial Jiuquan, o rachetă Lijian-2 (Kinetica-2) a lansat pe orbită terestră polară 18 sateliți Qianfan Jigui 21 pentru megaconstelația G60 a companiei Shanghai Spacesail Technologies.
2026-247: În data de 02 noiembrie, la ora 16:41 UTC, o rachetă Electron a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul The Sea God Surveys (QPS-SAR-20 sau Wadatsumi-II), folosit pentru observarea Pământului cu ajutorul unui radar cu apertură sintetică.
2026-246: În data 31 octombrie, ora 04:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.18), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2026-245: În 30 octombrie, la ora 18:21 UTC, o rachetă indiană GSLV Mk II, a agenției spațiale indiene ISRO, a urcat pe orbită de transfer geostaționar, de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan, satelitul de navigație IRNSS-1L (misiunea NVS-03).
2026-244: În data 27 octombrie, ora 07:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.16), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27996 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16938 (din care 10919 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70834 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Capsula orbitală W-8 a companiei Varda Space Industries, lansată în 01 octombrie de o rachetă Falcon 9 în cadrul misiunii de ridesharing Transporter-18 (împreună cu capsula W-9), a revenit cu bine înapoi pe Pământ în 05 noiembrie, la Koonibba Test Range (Australia), după 35 de zile petrecute pe orbită. Între 20 octombrie și 05 noiembrie, Varda Space Industries a operat 3 capsule aflate simultan pe orbită: W-8, W-9 și W-7 (lansată în 20 octombrie, tot de o rachetă Falcon 9, în cadrul unei alte misiuni de ridesharing, Bandwagon-5). Capsula W-8 a avut la bord experimente atât pentru clienți comerciali, cât și pentru parteneri guvernamentali.
În timpul unei activități extravehiculare de 6 ore și 59 de minute, care a avut loc în 05 noiembrie, astronauții Joshua Kutryk și Anil Menon au instalat în afara Stației Spațiale Internaționale ultimul set (al optulea) de panouri solare moderne iROSA (Roll Out Solar Array), lansate în 13 octombrie, cu ocazia misiunii cargo Dragon CRS-35.
Lansat în 20 noiembrie 2004 pe orbită terestră joasă, telescopul spațial Neil Gehrels Swift a revenit necontrolat prin atmosferă în 04 noiembrie, la ora 12:39 UTC, unde aproape de 99°E, 3°N (nordul Sumatrei). Telescopul nu și-a mai putut crește altitudinea, iar activitatea solară din ultimul timp i-a grăbit sfârșitul. Swift a studiat cerul în domeniul razelor gama și a identificat peste 1000 de explozii de raze gama (GRB) în galaxiile îndepărtate. NASA a încercat să salveze misiunea: în 03 iulie a fost lansată nava LINK a companiei Katalyst Space Technologies, care urma să andocheze la Swift și să-i ridice altitudinea, însă LINK a avut probleme tehnice cu păstrarea și controlul orientării în jurul centrului de masă, așa că NASA a decis ca andocarea să nu mai aibă loc (deși LINK a reușit să se apropie de Swift până la o distanță de 12-15 km).
NASA a publicat în sistemul de achiziții publice o solicitare pentru o nouă misiune de service a telescopului spațial Hubble. În prezent, telescopul se află la 460 km altitudine și NASA dorește ca o viitoare misiune de service să vină cu soluții tehnice prin care un vehicul să poată andoca în siguranță cu Hubble și să-i ridice altitudinea până la puțin 600 km până în 2032, pentru a-i prelungi durata de viață. NASA caută și variante de a-l retrimite în siguranță prin atmosferă, la finalul misiunii.
Roscosmos a izolat complet compartimentul PrK de restul modulului Zvezda, pentru a limita extinderea fisurii prin care Stația Spațială Internațională pierde cantități deocamdată reduse de atmosferă. Nava Progress MS-36, care va fi lansată în 26 noiembrie, va andoca la modulul Rassvet și după descărcarea proviziilor și a echipamentelor de la bordul navei, Progress MS-36 va fi relocată la modulul Zvezda, unde va continua să fie folosită pentru manevre de corecție orbitală a stației.
Despre avionul spațial chinezesc nu cunoaștem prea multe informații: China nu a făcut public nici măcar numele proiectului, nu a publicat nici o imagine cu vehiculul care, din 07 februarie, se află pe orbită, în cea de-a 4-a misiune. Credem că se numește Shenlong, presupunem că este asemănător cu avionul spațial militar american X-37B și știm că este lansat cu racheta Changzheng-2F (care mai este folosită doar pentru misiuni cu echipaj uman). Însă sateliții companiei Maxar au fotografiat avionul spațial chinezesc în timp ce acesta s-a aflat pe orbită și una dintre aceste imagini a ajuns în raportul “Challenges to Security in Space“, publicat de US Defense Intelligence Agency (pagina 53). Imaginea este din 2024 și este din a treia misiune Shenlong, desfășurată între 14 decembrie 2023 și 06 septembrie 2024.
Luna și spațiul cislunar
NASA a anunțat că roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping and In-Situ Exploration) va fi trimis pe Lună, în zona polului sud, în 2028, cu ajutorul unui lansator New Glenn al Blue Origin, la bordul unui lander Blue Moon Mark 1. PROMISE (sau OPTIMISM, cum era cunoscut la JPL) este un model de test aproape identic cu Perseverance, roverul care acum se află pe Marte. Misiunea, care va avea o durată nominală de 18 luni, va costa 400 de milioane de dolari, sumă care include și costul echipamentelor care vor fi transportate pe Lună la bordul roverului.
În 28 octombrie, Vietnam a devenit al 78-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis în cadrul unei ceremonii organizate în orașul Ha Long, cu ocazia Vietnam International Digital Week.
China a reafirmat că dorește ca un echipaj de taikonauți să aselenizeze până în 2030. Nu este o noutate, doar o confirmare venită la cea de-a 7-a ediție a Human Space Symposium, organizată sâmbătă, 31 octombrie, în Beijing. Pentru o aselenizare, programul chinezesc (spre deosebire de cel american) are nevoie de (doar) 2 lansări, ambele ale rachetei Changzheng-10 (și nu are nevoie de alimentare pe orbită): prima lansare va fi cea a landerului Lanyue și a doua cu capsula Mengzhou, în care se vor afla 3 taikonauți, și care va andoca la vehiculul Lanyue pe orbita Lunii. De aici, doi taikonauți vor coborî pe suprafața Lunii, unde vor rămâne 3 zile și vor efectua o activitate extravehiculară în fiecare zi, în timp ce al treilea îi va aștepta pe orbită. La finalul misiunii vor andoca și vor porni împreună spre Pământ (arhitectură oarecum similară cu Apollo, cel puțin în ceea ce privește faza selenară și revenirea acasă). Înainte de aselenizarea cu echipaj, China va trimite un lander Lanyue spre suprafața Lunii într-o misiune test, fără echipaj, cu experimente la bord și o capsulă Mengzhou (cargo) spre Tiangong. Deocamdată China nu a testat racheta Changzheng-10 (decât variante Changzheng-10B pentru orbita terestră joasă) însă ea este derivată din Changzheng-5, ceea ce ar trebui să simplifice destul de mult lucrurile, fiind vorba despre tehnologii deja testate.
Planeta Marte
Se zvonește că misiunea Tianwen-3 spre Marte va suferi unele întârzieri, din cauza unor probleme cu vehiculul care urmează să transporte probele de sol marțian de pe suprafață pe orbită. Misiunea are nevoie de două lansări: (i) sonda orbitală și sonda care va trimite probele colectate pe Pământ sunt pregătite pentru a fi lansate în 2028, însă (ii) landerul și sonda care va urca pe orbită eșantioanele de sol marțian ar putea să fie lansate abia în 2030, ceea ce înseamnă că probele vor ajunge pe Pământ în 2033, cu 2 ani întârziere față de planul oficial, comunicat până acum.
În 19 octombrie, sonda europeană Trace Gas Orbiter (TGO) a împlinit 10 ani de când a ajuns pe orbita marțiană. Misiunea TGO ar fi decurs altfel dacă Schiaparelli nu s-ar fi prăbușit pe suprafața marțiană (în aceeași zi în care TGO a efectuat inserția orbitală) și dacă roverul Rosalind Franklin ar fi fost lansat la timp. Dar cu toate astea, misiunea TGO continuă, cu observații ale suprafeței și atmosferei marțiene, dar și ca releu de comunicații între alte sonde marțiene și rețeaua Deep Space Network și așteaptă în continuare lansarea și sosirea roverului Rosalind Franklin. În tot acest timp, TGO a efectuat peste 40000 de orbite, a parcurs peste 1 miliard de kilometri și a trimis spre Pământ peste 600 GB de date de pe suprafața marțiană.
Spațiul interplanetar și interstelar
Până în prezent au fost identificate 42957 de obiecte apropiate de Pământ (near-Earth objects, NEO), dintre care 125 de comete. 276 astfel de obiecte au fost identificate în ultima lună, iar de la începutul anului, lista s-a completat cu 2301 de obiecte noi. NEO sunt acele obiecte a căror orbită le poate aduce până la o distanță de 1.3 UA de Soare, ceea ce înseamnă că se apropie incomod de mult de Pământ.
Telescopul Vera C. Rubin a descoperit ceea ce ar putea fi o nouă planetă pitică transneptuniană: 2026 ED138 se află în prezent la o distanță de 46 UA de Soare (Pluto este în medie la 40 UA de Soare) și se pare că are un diametru cuprins între 600 și 1500 kilometri.
Alte știri, pe scurt
Un bolid spectaculos a putut fi observat în 06 noiembrie deasupra Chinei, iar fragmente de meteorit au fost deja recuperate din apropierea orașului Shijiazhuang (provincia Hebei).
Compania americană de telecomunicații AST SpaceMobile a anunțat că intenționează să dezvolte o rachetă proprie, denumită Blacklift (de 20 de tone), reutilizabilă(!), pentru lansarea sateliților proprii BlueBird. Compania dorește să lanseze 100 de sateliți BlueBird între 2027 și 2028, pentru a oferi conexiuni satelitare direct de/pe telefonul mobil și are contracte de lansare și cu alte companii. Blacklift va fi propulsată de motoare Miranda (ale Firefly Aerospace) și va debuta, conform AST Space Mobile, la sfârșitul anului 2028. Să le urăm succes!
Compania Vast a anunțat că au fost instalate rezervoarele cu gazele necesare bunei funcționări viitoarei stații spațiale Haven-1, necesare pentru propulsie și pentru sistemul de menținere a vieții. Planul este ca lansarea Haven-1 să aibă loc în prima parte a anului 2027. Asta este vestea bună. Din păcate însă, toată arhitectura Haven-1 este bazată pe racheta Falcon 9 (lansare) și capsula Dragon (transport echipaj), așa că va fi interesant să vedem ce se întâmplă cu Haven-1 după 2028.
Space Quarters, o companie japoneză, va testa, pe platforma externă i-SEEP (Small Exposed Experiment Platform) a modulului Kibo al Stației Spațiale Internaționale, o tehnică de sudură în vid cu fascicul de electroni. În cadrul mai multor sesiuni, vor fi testate performanța și durabilitatea acestui tip de sudură.
Blue Origin a făcut 2 anunțuri importante în 05 noiembrie: (i) a prezentat noua treaptă superioară, GS3 (Glenn Stage 3), care va fi folosită în misiuni care necesită încărcături transportate direct pe orbită geosincronă sau pentru misiuni interplanetare; folosită cu varianta 9x4 a rachetei New Glenn, va permite lansarea a 14 tone spre GEO și 20 spre Lună, iar cu varianta 7x2 va permite 8 tone spre GEO și 10 tone spre Lună; propulsată de un motor BE-7, GS3 folosește hidrogen și oxigen lichid, are același diametru ca treapta secundară (GS2) a rachetei și va fi cel mai mare rezervor de hidrogen lichid trimis vreodată în spațiu, conform lui Dave Limp, CEO al Blue Origin; (ii) a oferit detalii cu privire la un nou motor dedicat treptei primare New Glenn, denumit Northstar, care, spre deosebire de BE-4, este cu 30% mai ușor, are cu 50% mai puține piese pentru asamblarea sa, din care 65% sunt realizate prin manufacturare aditivă (imprimare 3D) și care dezvoltă o forță de 3.18 MN (un motor BE-4 dezvoltă 2.85 MN); noul motor va propulsa în viitor racheta New Glenn, în timp ce motoarele BE-4 vor continua să fie oferite companiei United Launch Alliance pentru racheta Vulcan; în viitor, Blue Origin speră să poată asambla un motor Northstar în mai puțin de o zi; costul noului motor ar urma să fie doar 25% din costul actual al unui motor BE-4.
În 28 octombrie, ne-a părăsit Patrick Stewart, la 86 de ani, la doar 3 zile după dispariția lui Walter Koenig (25 octombrie), un alt actor care ne-a încântat în episoadele Star Trek (e drept, pe puntea unei alte nave, însă vocea lui Koenig a putut fi auzită în ultimul episod al serialului Star Trek: Picard).
Lansările Falcon 9 din Florida vor lua o pauză în perioada următoare: SpaceX își va concentra eforturile pentru finalizarea pregătirilor noii rampe de lansare Starship, aflată în complexul LC-39A de la centrul spațial Kennedy. Pauza va fi de cel puțin 6 săptămâni (conform lui Kiko Dontchev, un oficial SpaceX), deși deocamdată nu există nici o confirmare oficială cu privire la data primei lansări Starship de pe noua rampă din Florida. Lansările de pe rampa de la centrul spațial Vandenberg din California vor continua. Cea mai recentă lansare SpaceX din Florida a fost misiunea Bandwagon-5 din 20 octombrie, când o rachetă Falcon 9 a lansat 31 de sateliți pe orbită terestră joasă de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Caneveral (aflat la sud de centrul spațial Kennedy).
În 24 octombrie a avut loc Festivalul Shinko-Shiki (須賀神社御神幸式), organizat de templul shinto Suga Jinja din Nōgata, prefectura Fukuoka (Japonia). De ce este important acest lucru? Pentru că templul Suga Jinja deține cel mai vechi meteorit a cărui apariție a fost documentată (Nogata), lucru care s-a întâmplat în anul 861 (anul 3 al erei Jōgan). Meteoritul a căzut în satul Nōgata, prefectura Fukuoka și fragmentul care a supraviețuit până astăzi a fost recuperat de pe teritoriul templului shinto Suga Jinja, unde se află și astăzi. Cine vrea să îl vadă ar trebui să știe că tocmai l-a ratat și că va trebui să aștepte până în 2031. Asta pentru că meteoritul nu este expus public decât o dată la 5 ani, cu ocazia festivalului de care spuneam mai sus, ocazie cu care meteoritul este scos din tezaurul templului și purtat pe străzile orașului, într-un car denumit Gomikoshi (御神輿). Fragmentul are 472 grame și este o condrită, conform unui studiu publicat în 1980.
Compania americană Cowboy Space promite că în 2028 vom vedea un nou lansator orbital: Big Iron, o rachetă realizată din oțel inoxidabil, în două trepte, care va putea urca 15 tone pe orbită heliosincronă cu ajutorul a 9 motoare Clydesdale (dezvoltate intern), alimentate cu metan și oxigen lichid. Nu-mi dau seama dacă este o glumă sau un exercițiu de PR, cu slide-uri PowerPoint realizate cu AI, dar să le urăm succes!
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILES. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.