Buletin Cosmic #128

Despre Soyuz MS-20, Ceres-1, IXPE, viitori astronauți

Soyuz MS-20

În 08 decembrie, ora 09:38 EET, cosmonautul Alexander Misurkin și turistul nipon Yusaku Maezawa, împreună cu asistentul său, Yozo Hirano, au fost lansați spre Stația Spațială Internațională (ISS), la bordul capsulei Soyuz MS-20. Ca de obicei, lansarea a avut loc cu o rachetă Soyuz-2.1a, de la cosmodromul Baikonur. Andocarea cu portul Poisk al ISS a avut loc peste 6 ore. Capsula Soyuz MS-20 este una modificată, pentru a putea fi pilotată de un singur cosmonaut (Misurkin).

Cei trei vor rămâne la bordul stației spațiale timp de 12 zile. Vizita celor doi turiști a fost intermediată de compania Space Adventures, care nu a mai trimis oameni la bordul stației spațiale din 2009, ultimul lor client fiind atunci miliardarul canadian Guy Laliberte, fondatorul Cirque du Soleil. Este pentru prima dată când Space Adventures organizează o excursie la bordul ISS simultan pentru doi turiști.

În 2023, Maezawa speră să fie, timp de 6 zile, la bordul unei nave Starship, pe o traiectorie în jurul Lunii, împreună cu alți aproximativ 10 membri ai unui echipaj selectat de el, în cadrul proiectului dearMoon, derulat cu sprijinul SpaceX. Până atunci, el se bucură de un sejur de 12 zile la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Soyuz MS-20 în timp ce se apropia de modulul Poisk al ISS pentru andocare (sursa: NASA)

SpaceX lansează telescopul spațial IXPE

Cu o masă puțin peste 300 de kilograme, telescopul spațial al NASA denumit Imaging X-ray Polarimetry Explorer —IXPE, este de departe cea mai ușoară încărcătură lansată de o rachetă SpaceX într-o misiune dedicată. Asta pentru că inițial IXPE trebuia să fie lansat cu racheta Pegasus XL (de sub aripa unui avion Lockheed L-1011 TriStar), dar SpaceX a propus un preț de 50 se milioane de dolari, mai mic decât prețul unei lansări Pegasus(!), așa că NASA a acceptat să folosească o rachetă Falcon 9.

Imediat după lansarea din Florida și desprinderea de treapta primară, treapta secundară a făcut o manevră neobișnuită, pentru a plasa telescopul pe o orbită cu o înclinație de aproape 0°, de unde își poate desfășura misiunea de observare a obiectelor din spațiu aflate în condiții extreme: găuri negre, pulsari, quasari, stele neutronice și care emit raze X polarizate. Orbita cu înclinație redusă este necesară pentru evitarea Anomaliei din Atlanticul de Sud, unde câmpul magnetic al Pământului are cea mai scăzută valoare, iar asta permite fondului natural de radiație cosmică să fie mai ridicat, aspect ce ar fi interferat cu măsurătorile pe care IXPE urmează să le facă.

Poate China să ajungă pe Lună înainte de 2030?

Ye Peijian, un academician chinez, implicat în Chang’e-1, prima misiune selenară a Chinei, crede că dacă investiția în tehnologiile necesare pentru aselenizare vor continua, este posibil să vedem un echipaj de taikonauți pe Lună înainte de 2030.

China nu are în prezent un lansator de calibru greu capabil să transporte astronauți pe suprafața Lunii, dar lucrează la două rachete care vor putea fi folosite în astfel de misiuni: Changzheng-5DY (derivată din racheta Changzheng-5 existentă și comparabilă cu SLS Block 1), capabilă să trimită 27 de tone spre Lună și care va zbura nu mai devreme de 2025, și Changzheng-9 (comparabilă cu SLS Block 2), un lansator nou care va putea trimite 53 de tone spre Lună, însă nu mai devreme de 2028.

În prezent, China operează două sonde și două rovere aflate pe suprafața Lunii: Chang’e-3 cu Yutu (din 2013) și Chang’e-4 cu Yutu2 (din 2019, aflate pe fața nevăzută a Lunii), iar acum un an, Chang’e-5 reușea să aducă pe Pământ eșantioane de sol lunar.

Ceres-1 zboară pentru a doua oară

În 07 decembrie, ora 06:12 EET, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1) a companiei chineze Galactic Energy (Beijing Xinghe Dongli Space Technology Co. Ltd.) a lansat 5 sateliți pe orbită heliosincronă (500 km) de la centrul spațial Jiuquan.

Ceres-1 este o rachetă de calibru mic, în 4 trepte, cu primele 3 trepte propulsate de combustibil solid, a 4-a treaptă având combustibil lichid, putând urca aproximativ 300 kg pe orbită heliosincronă 500 km. Este al doilea zbor al acestei rachetei, după zborul inaugural din 07 noiembrie 2020 și este a doua rachetă a unei entități private chineze care reușește o lansare orbitală, după zborul rachetei Hyperbola-1 din 2019 (al companiei iSpace). Spre deosebire de zborul de anul trecut, racheta Ceres-1 pare să fi fost upgradată: este mai înaltă cu 1 metru, mai grea cu 2 tone, cu o a treia treaptă de dimensiuni mai mari, dar cu aceleași performanțe privind masa urcată pe orbită.

Pentru 2022 sunt planificate 5 lansări Ceres-1 și peste 2 ani compania Galactic Energy promite debutul unui lansator reutilizabil, denumit Pallas-1.

Europenii își doresc mai mult să zboare în spațiu

…față de americani. NASA a anunțat luni, 06 decembrie, un nou grup de 10 noi astronauți-recruți (al 23-lea din istoria agenției spațiale americane), selectați din peste 12000 de persoane care s-au înscris; aceștia (6 bărbați și 4 femei) urmează să ia parte la viitoarele misiuni spre Stația Spațială Internațională, dar și la programul Artemis. O campanie de selecție similară, organizată de Agenția Spațială Europeană (ESA), a atras un număr de 23000 de candidați, însă ESA încă nu a anunțat numele viitorilor astronauți-recruți (ei devin astronauți abia după ce vor zbura în spațiu).

Este foarte probabil ca cel puțin unul dintre următorii recruți ai NASA să ajungă pe Lună: Nichole Ayers, Marcos Berríos, Christina Birch, Deniz Burnham, Luke Delaney, Andre Douglas, Jack Hathaway, Anil Menon, Christopher Williams și Jessica Wittner.

Patru recruți din Emiratele Arabe Unite urmează să se antreneze împreună cu grupul NASA: Hazza Al Mansouri (care a zburat deja în spațiu la bordul capsulei Soyuz MS-15 în 2019), Sultan Al Neyadi, Nora Al Matrooshi și Mohammad Al Mulla.

New Shepard a lansat pentru a 3-a oară turiști în spațiu

Capsula New Shepard a companiei Blue Origin a zburat pentru a treia oară în spațiu, cu oameni la bord, sâmbătă, 11 decembrie. Vehiculul, care a transportat pentru prima dată 6 persoane, a ajuns până la 107 km altitudine înainte de a revenit în siguranță pe Pământ și pentru prima dată, pentru câteva minute, un total de 19 oameni s-au aflat în spațiu, din care 8 turiști simultan. Recordul precedent a fost de 16 persoane și a fost stabilit în 20 iulie, tot cu ocazia unui zbor New Shepard.

În capsula New Shepard "First Step" (aceeași care a fost folosită și în precedentele două zboruri cu echipaj), s-au aflat Dylan Taylor, Lane Bess –împreună cu fiul său, Cameron Bess, Laura Shepard Churchley –fiica lui Alan Shepard, Michael Strahan și Evan Dick.

Alte știri, pe scurt

• NASA oferă 3.19 miliarde de dolari companiei Northrop Grumman pentru încă alte 12 boostere auxiliare cu combustibil solid, în prezent fiind contractate suficiente astfel de boostere pentru un total de 9 zboruri ale rachetei SLS; nu este exclus ca în viitor, SLS să zboare cu boostere cu combustibil lichid, dezvoltate de compania Dynetics;

• Telescopul spațial James Webb a fost alimentat cu combustibil și se pregătește în continuare pentru lansarea programată pentru 22 decembrie, ora 14:20 EET, din Kourou, Guiana Franceză, la bordul unei rachete europene Ariane 5;

• În 18 octombrie, sonda indiană Chandrayaan-2 (CH2O), aflată pe orbita Lunii, a efectuat o manevră de evitare a unei posibile coliziuni cu sonda americană Lunar Reconaissance Orbiter (LRO), deasupra polului nord lunar, chiar dacă cele două sunt singurele sonde active aflate pe orbita Lunii;

• Compania Astra anunță că următoarea lansare Rocket va avea loc din Florida, după ce până acum compania a operat în insula Kodiak din Alaska; în lansarea programată pentru ianuarie 2022, Rocket va derula o misiune pentru NASA, de pe rampa SLC-46 a complexului de la Cape Canaveral;

• Începând cu 06 decembrie, telescopul spațial Hubble înregistrează din nou date științifice la capacitate maximă, toate cele 4 instrumente științifice de la bord fiind funcționale;

• Controllerul unui motor RS-25, din cele 4 ale treptei primare SLS, are probleme, iar dacă NASA decide înlocuirea lui, ar însemna alte câteva săptămâni întârziere; dacă acest lucru se va întâmpla, prima lansare SLS (Artemis-1) ar putea avea loc în vara anului 2022;

• În toamna anului viitor, Anna Kikina va fi primul cosmonaut care va zbura la bordul capsulei Dragon, cel mai probabil în misiunea Crew-5; ea va lua locul unui astronaut american, care va ajunge pe ISS cu capsula Soyuz MS-22, într-o primă încercare de a organiza un barter între NASA și Roscosmos privind zborurile spre ISS; Kikina este singurul cosmonaut care are o păpușă Barbie creată după înfățișarea sa și este singura femeie din grupul de astronauți al Roscosmos;

• Referitor la testul de comunicație dintre roverul Zhurong și sonda europeană Mars Express de care spuneam în numărul trecut, doar 1 din cele 5 teste s-a efectuat cu succes și doar 233 KB de date au ajuns pe Pământ, restul datelor fiind corupte; în viitor, este posibil ca acest tip de teste să fie reluat;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:

1. Mark Vande Hei (US/NASA, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;

2. Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;

3. Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;

4. Raja Chari (RU/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;

5. Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;

6. Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;

7. Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;

8. Alexander Misurkin (RU/Roscosmos, Soyuz MS-20), din 08.12.2021;

9. Yusaku Maezawa (JP/SpaceAdventures, Soyuz MS-20), din 08.12.2021;

10. Yozo Hirano (JP/SpaceAdventures, Soyuz MS-20), din 08.12.2021.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

1. Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;

2. Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;

3. Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Pentru câteva secunde, în data de 11 decembrie, în spațiu s-au aflat și cei 6 turiști de la bordul capsulei New Shepard:

1. Dylan Taylor (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021;

2. Lane Bess (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021;

3. Cameron Bess (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021;

4. Laura Shepard Churchley (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021;

5. Michael Strahan (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021;

6. Evan Dick (US/BlueOrigin, New Shepard 19), în 11.12.2021.

Imaginea săptămânii

Imagine a Stației Spațiale Internaționale surprinsă de turistul nipon Yusaku Maezawa, prin hubloul Soyuz MS-20, cu un iPhone, în timp ce capsula andoca automat cu modulul Poisk al ISS; sursă foto: Yusaku Maezawa

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima săptămână:

• #117/2021: 07 decembrie, ora 06:12 EET, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1) a lansat 5 sateliți pe orbită heliosincronă (500 km) de la centrul spațial Jiuquan;

• #118/2021: 07 decembrie, ora 12:19 EET, o rachetă Atlas V a lansat misiunea orbitală STP-3, pentru Forțele Spațiale Americane (USSF). A fost folosită varianta 551 a rachetei Atlas V, adică 5 boostere cu combustibil solid, varianta mare a conului protector al încărcăturii (5 metri) și o treaptă secundară Centaur cu un singur propulsor RL10C-1; separarea treptei superioare de sateliți a avut loc la 7 ore și 10 minute după lansare, ceea ce face ca această misiune să fie cea mai lungă din istoria rachetei Atlas V;

• #119/2021: 08 decembrie, ora 09:38 EET, o rachetă Soyuz-2.1a a lansat pe orbită capsula Soyuz MS-20, de la cosmodromul Baikonur; 6 ore mai târziu, aceasta a andocat la modulul Poisk al ISS;

• #120/2021: 08 decembrie, ora 02:02 EET, o rachetă Electron a lansat doi sateliți BlackSky pe orbită terestră joasă, a treia din cele patru misiuni dedicate companiei BlackSky executate de RocketLab;

• #121/2021: 09 decembrie, ora 08:00 EET, o rachetă Falcon 9 (cu treapta primară B1061.5) a lansat satelitul IXPE (Imaging X-ray Polarimetry Explorer) pentru NASA, de pe rampa LC-39A a complexului de la Kennedy Space Center, Florida;

• #122/2021: 10 decembrie, ora 02:11 EST, o rachetă Changzheng-4B a lansat doi sateliți Shijian-6 pe orbită heliosincronă, de la centrul spațial Jiuquan; a fost a 400-a lansare a unei rachete Changzheng;

• #123/2021: 13 decembrie, ora 14:04 EST, o rachetă Proton-M, cea mai puternică din flota de lansatoare orbitale a Rusiei, a urcat astăzi pe orbită, de la Baikonur, doi sateliți de telecomunicații Ekspress AMU3 și AMU7; a fost doar a doua lansare Proton-M din acest an și a treia din ultimii doi ani, iar pentru lansarea de astăzi racheta a fost echipată cu o treaptă superioară Briz-M;

• #124/2021: 13 decembrie, ora 18:09 EST, o rachetă Changzheng-3B a lansat pe orbită geostaționară satelitul de telecomunicații Tianlian 2-02, de la centrul spațial Xichang; a fost a 50-a lansare orbitală a Chinei din 2021.