Buletin Cosmic 171
Odysseus ajunge pe Lună, Axiom are concurență, vești bune de la OSIRIS-REx și New Glenn ajunge pe rampa de lansare.
Orbita terestră
Capsula W-1 a companiei Varda Space Industries a ajuns în cele din urmă pe Pământ, miercuri, 21 februarie, ora 21:40 UTC, după ce a petrecut pe orbită mai mult timp decât și-ar fi dorit compania, pentru că acesta nu a primit la timp acordul agenției federale pentru aviația civilă de a readuce, prin atmosferă, capsula de pe orbită. W-1 a aterizat în perimetrul Utah Test and Training Range (UTTR), după ce a fost lansată în spațiu cu o rachetă Falcon 9, în misiunea Transporter-8, în 12 iunie. La bordul capsulei (controlată de un modul construit de compania Rocket Lab după modelul Photon, modul care s-a desprins de capsulă după ce acesteia i-a fost imprimată o traiectorie parabolică spre Pământ), compania a derulat un experiment în care a crescut cristale pentru produse farmaceutice.

Radioamatorul (și astronomul?) finlandez Tomi Simola a reușit să găsească avionul secret X-37B (OTV-7), lansat în 28 decembrie 2023: acesta se află pe orbită 323 x 38838 km, înclinație orbitală 59.1°, după ne așteptam după lansarea cu o rachetă Falcon Heavy pe o orbită cu excentricitate mare, însă o orbită ușor diferită de cea a sateliților militari SBIRS (folosiți pentru supravegherea lansărilor de rachete balistice, folosind senzori în infraroșu). Chiar dacă acum știm unde se află avionul secret X-37B și acesta poate fi observat de astronomi folosind un telescop, misiunea OTV-7 rămâne un mister.
Agenția spațială indiană (ISRO) anunță că a finalizat certificarea motorul CE-20 pentru zboruri cu echipaj uman. CE-20 este un motor criogenic (cu hidrogen și oxigen lichid) care propulsează treapta superioară (a treia) a rachetei LVM3 (denumită în trecut Geosynchronous Satellite Launch Vehicle Mark III sau GSLV Mk III), rachetă care urmează să lanseze în viitorul apropiat capsula Gaganyaan, cu un echipaj la bord. Până atunci, sunt programate trei zboruri orbitale ale capsulei fără echipaj la bord, primul chiar în acest an. Procesul de certificare al motorului CE-20 a presupus 39 de teste în diferite condiții, care au cumulat 8810 secunde de funcționare (6350 de secunde erau suficiente pentru ca motorul să primească certificarea pentru a fi folosit în viitoare misiuni cu echipaj uman).
Stația Spațială Internațională
Sâmbătă, 09 februarie, capsula Dragon a revenit pe Pământ, având la bord echipajul misiunii Axiom-3. După mai multe amânări din cauza condițiilor meteo din jurul Floridei, desprinderea capsulei Dragon Freedom de modulul Harmony al ISS a fost amânată câteva zile, însă în cele din urmă Michael López-Alegría, Walter Villadei, Alper Gezeravcı și Marcus Wandt au părăsit stația spațială în 07 februarie, la ora 14:20, după 18 zile și 3 ore petrecute la bordul ISS. Contactul capsulei Dragon cu apele Oceanului Atlantic a avut loc la ora 13:30 UTC (80.7°W 29.8°N).
MemoBC, unul din experimentele desfășurate de echipajul Axiom-3 a fost intermediat de compania europeană IceCubes și are de-a face cu celule stem și microalge (experiment inițiat de Universitatea Uppsala din Suedia). Mai multe detalii despre MemoBC, dar și despre experimentele efectuate în timpul scurtei misiuni Axiom-3, sunt detaliate pe site-ul Axiom Space.
Dacă Axiom Space va furniza noile costume de astronaut pentru viitoarele misiuni Artemis, Collins Aerospace (parte a companiei RTX) va furniza viitoarele costume folosite pe orbita Pământului, la bordul Stației Spațiale Internaționale sau a viitoarelor stații spațiale comerciale. Collins Aerospace a anunțat de curând că a testat costumele în condiții de imponderabilitate, la bordul unui avion care efectuează zboruri parabolice.
Nikon va înlocui actualele camere foto DSLR de la bordul Stației Spațiale Internaționale: 13 camere Nikon Z9 au ajuns deja pe orbită (împreună cu accesoriile necesare), la bordul capsulei Cygnus NG-20 (lansată în 18 ianuarie), pentru a fi folosite de echipajul de la bordul stației.
Nava cargo Progress MS-26, lansată tot joi, 15 februarie, de o rachetă Soiuz-2.1a, încărcată cu 2.5 tone de provizii și echipamente pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), a andocat sâmbătă, 17 februarie, ora 06:06 UTC la modulul rusesc Zvezda al ISS.
Cu câteva zile înainte, în, 13 februarie, la ora 02:09 UTC, nava cargo Progress MS-24 s-a decuplat de modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale și în jurul orei 06:00 UTC a plonjat distructiv prin atmosfera Pământului.
Compania americană Vast a anunțat că intenționează să facă o ofertă spre NASA pentru a derula misiunile de astronauți privați cu numărul 5 și 6 (primele 3 astfel de misiuni au fost deja realizate de Axiom Space, care până acum nu avea concurență în acest sector). Practic, dacă va câștiga acest contract, Vast va subcontracta lansatorul Falcon 9 și capsula Dragon de la SpaceX, în locul Axiom, pentru zboruri private spre ISS (adică același lucru pe care l-a făcut și Axiom până acum). Vast este o companie fondată de foști ingineri SpaceX, al cărui plan pe termen lung este realizarea unei stații spațiale orbitale.
Luna
Vineri, 23 februarie, ora 00:23 UTC, landerul Odysseus al companiei private Intuitive Machines a aselenizat! Sistemul principal de navigare nu a fost disponibil (pentru că un capac de protecție al laserului, necesar pentru altimetru, nu a fost îndepărtat înainte de lansare), așa că echipa de ingineri au amânat lansare cu două ore, timp în care au trimis un patch software, pentru a activa prematur un experiment al NASA (Navigation Doppler Lidar for Precise Velocity and Range Sensing, NDL), folosit în cele din urmă pentru procedura de aselenizare. Contactul cu landerul a fost pierdut timp de câteva minute imediat după aselenizare. Însă în cele din urmă, a fost restabilită legătura radio și chiar dacă semnalul a fost unul slab, a fost suficient încât să confirme că Odysseus a ajuns întreg pe suprafața Lunii. Din păcate, datorită problemelor avute în timpul aselenizării, camera EagleCam, care ar fi trebuit să ne arate landerul după aselenizare, nu a fost activată în prima zi a misiunii. Odyssey a avut o viteză laterală prea mare în timpul aselenizării și s-a răsturnat la contactul cu solul, însă acest lucru nu modifică semnificativ misiunea.
Sâmbătă, 09 februarie, Grecia a devenit al 35-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, iar joi, 15 februarie, Uruguay a devenit al 36-lea stat semnatar. Întreaga listă a statelor semnatare se găsește pe parsec.ro.
Marte
Viitoarea misiune indiană spre Marte ar putea trimite, pe lângă o sondă orbitală, și un rover care să ajungă pe suprafața planetei, dar și o mică dronă (similară cu Ingenuity, din misiunea americană Mars2020/Perseverance). Lansarea misiunii Mangalyaan-2 ar putea avea însă loc abia în anul 2031. Precedenta (și în același timp, prima) misiune indiană spre Marte, sonda orbitală Mangalyaan, a devenit inactivă în aprilie 2022, după ce a funcționat peste 7 ani.
Spațiul interplanetar
OSIRIS-REx stabilește un nou record pentru cea mai mare cantitate de sol adusă pe Pământ de pe suprafața unui asteroid: 121.6 grame, mai mult decât dublul valorii propuse inițial (60 de grame)!

Fragmentele recuperate din asteroidul 2024 BX1 au fost recunoscute oficial ca fiind fragmente de meteorit, denumit Ribbeck—după numele localității lângă care au fost găsite. 2024 BX1 este al 8-lea asteroid descoperit înainte de a lovi Pământul. Pe site, am făcut un tabel care sumarizează acești asteroizi, împreună cu fragmentele recuperate (meteoriți) în urma dezintegrării la trecerea prin atmosfera Pământului (dacă este cazul, pentru că unii au ajuns în ocean, de unde recuperarea de fragmente a fost imposibilă).
Aflată la aproape 60 UA de Pământ, sonda New Horizons a identificat o creștere a densității prafului interplanetar, acolo unde cercetătorii credeau că se termină centura Kuiper; asta poate însemna fie că centura Kuiper este mai întinsă decât credeam, fie dincolo de ea ne așteaptă o altă centură similară. Un articol pe această temă a fost publicat într-un număr recent din The Astrophysical Journal Letters.
Alte știri, pe scurt
Starship 28 și Super Heavy 10 au fost asamblate pentru prima dată duminică, 11 februarie, pe rampa de lansare de la Boca Chica, pregătindu-se pentru următorul zbor test (al treilea), zbor care are șanse mari să fie prima misiune orbitală Starship. Este așteptată aprobarea FAA și probabil câteva teste statice, deci lansarea încă este la câteva săptămâni distanță, probabil cândva la mijlocul lunii martie.
Pentru prima dată, racheta New Glenn a fost instalată și ea pe rampa LC-36 de la centrul spațial Cape Canaveral, în ceea ce se vrea o repetiție înaintea primului zbor orbital. Vehiculul folosit nu are motoarele instalate și nici nu va zbura în spațiu, dar este folosit pentru teste la sol înaintea primei misiuni orbitale New Glenn. Având aproape 100 de metri înălțime, New Glenn va putea urca 45 de tone pe orbita terestră a Pământului și peste 13 tone spre orbita geostaționară, deși în prima ei misiune va trimite două sonde (cu o masă totală de aproximativ 500 de kilograme) spre Marte.

Avem nu una, nu două, ci trei știri referitoare la reclame comerciale asociate cu zborurile cosmice. Astfel, guvernul din Bahamas a semnat un acord cu SpaceX prin care în viitoare zboruri Falcon 9, în loc ca treptele primare să fie recuperate pe o barjă în Oceanul Atlantic, acestea ar putea ateriza tot pe o barjă, dar în apropierea insulelor din arhipelagului Bahamas (zona Exuma), la aproximativ 725 km de rampele de lansare din Florida (față de aproximativ 625 km, distanța la care se aflau barjele folosite de SpaceX în Oceanul Atlantic), pentru a crește potențialul turistic al zone. În același timp, guvernul rus a dat undă verde folosirii reclamelor publicitare pe rachete și clădiriile asociate cu programul spațial, iar fondurile urmează să fie folosite pentru programele spațiale rusești. Reclamele ajung și pe Lună: în primele imagini publicate de Intuitive Machines ale landerului Odysseus imediat după lansare, s-a putut vedea logo-ul companiei Columbia, sponsor al misiunii, companie care a folosit celebrul dom din Las Vegas pentru a promova misiunea IM-1 (nu este o practică nouă, DHL a fost unul din principalii sponsori ai misiunii Astrobotic, al cărui lander din păcate nu a mai ajuns pe Lună).
Compania Firefly Aerospace a publicat rezultatele investigației misiunii FLTA004 Fly the Lightning din 22 decembrie 2023, când satelitul lansat pentru Lockheed Martin nu a ajuns pe orbita corectă: acest lucru s-a întâmplat din cauza unei probleme cu software-ul de bord, care nu a trimis comenzile necesare pentru sistemul de propulsie pentru inserția pe orbita corectă (care trebuia să aibă loc după repornirea motorului treptei secundare, într-o fază a zborului ulterioară separării de treapta primară a rachetei).
Conform Wall Street Journal, SpaceX a câștigat în 2021 un contract (secret) cu una din instituțiile de apărare din Statele Unite (fără ca instituția să fie numită în articolul celor de la WSJ), contract în valoare de 1.8 miliarde de dolari. Nu știm despre ce fel de servicii este vorba, dar nu aș fi surprins dacă ar fi vorba despre serviciile sateliților Starshield.
După ce spuneam în numărul trecut că PLD Space va primi 40.5 milioane de euro sprijin financiar de la guvernul spaniol, ESA va finanța și ea compania spaniolă pentru dezvoltarea unui con protector special al rachetei Miura-5, pentru a crește flexibilitatea misiunilor care vor putea fi derulate de viitorul lansator, a cărui inaugurare este așteptată anul viitor.
Imaginea ediției

Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2024-036: Tot în 23 februarie, dar la ora 11:30 UTC, China a lansat o nouă rachetă Changzheng-5 (cel mai puternic lansator orbital chinezesc), de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, spre orbită geostaționară, având la bord satelitul militar TJS-11.
2024-035: În 23 februarie, ora 04:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1061, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-034: Marți, 20 februarie, la ora 20:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Merah Putih 2 pentru compania indoneziană Telkomsat; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1067, care după lansare a fost recuperat pe barja Just Read the Instructions; Merah Putih 2 va înlocui satelitul Palapa-N1, care a încetat să mai funcționeze în aprilie 2020.
2024-033: O rachetă Electron a lansat în 18 februarie, ora 14:52 UTC, satelitul nipon ADRAS-J, pentru Astroscale și JAXA, satelit care va testa tehnologii de rendezvous orbital, urmând să se apropie de o treaptă secundară H-IIA aflată pe orbită; misiunea Rocket Lab s-a numit On a Closer Inspection iar lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B de la centrul spațial Mahia din Noua Zeelandă.
2024-032: În 17 februarie, la ora 00:22 UTC, racheta H3 a avut parte de a doua lansare, de această dată reușită, evitând astfel o pauza nedorită în accesarea orbitei de către Japonia (după eșecul zborului inaugural de anul trecut); lansarea a avut loc de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial de la Tanegashima; de această dată, racheta a evitat să lanseze o încărcătură complexă, însă a trimis pe orbită heliosincronă trei sateliți de mici dimensiuni.
2024-031: Și tot în 15 februarie, ora 21:34 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost doar al doilea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You. A fost a 3-a lansare Falcon 9 în mai puțin de 24 de ore, de pe 3 rampe de lansare diferite, a 101-a lansare orbitală a companiei SpaceX în ultimele 365 de zile și a 300-a lansare a unei rachete Falcon 9.
2024-030: Joi, 15 februarie, la ora 06:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida landerul lunar Nova-C "Odysseus" (misiunea IM-1 a companiei Intuitive Machines, parte a programului comercial CPLS al NASA); după lansare, treapta primară B1060, aflată la cel de-al 18-lea zbor, a revenit la sol, pe Landing Zone 1.
2024-029: O nouă misiune de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale a fost lansată miercuri, 14 februarie, când o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, la ora 03:25 UTC, nava cargo Progress MS-26 de pe rampa 31/6 a cosmodromului de la Baikonur; nava transportă 2.5 tone de provizii și experimente spre echipajul aflat la bordul ISS.
2024-028: Miercuri, 14 februarie, ora 22:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită misiunea USSF-124, ce constă în 2 sateliți HBTSS pentru Forțele Spațiale ale SUA și 4 sateliți din constelația Tranche-0, pentru monitorizarea lansărilor de rachete balistice.
2024-027: Duminică, 10 februarie, ora 00:34 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-026: Vineri, 09 februarie, ora 07:03 UTC, de pe rampa LC43/4 a cosmodromului Plesetsk, Rusia a lansat satelitul militar Kosmos-2575 (posibil Razbeg No.4), pe orbită heliosincronă, folosind o rachetă Soiuz-2.1v.
2024-025: Joi, 08 februarie, ora 06:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită heliosincronă satelitul Plankton, Aerosol, Cloud, ocean Ecosystem (PACE) al NASA, care urmează să fie folosit pentru studii ale oceanului planetar; pentru lansarea de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, SpaceX a folosit boosterul B1081, aflat la cel de-al 4-lea zbor, iar după lansare acesta a revenit la sol, pe Landing Zone 1.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack). Conținutul acestui newsletter a fost generat din Emacs.