Buletin Cosmic 189
Cum ajunge China pe Lună, cargo spre ISS și Tiangong, manevre Hera, urmează un nou test Starship, New Glenn se apropie de lansare, al doilea zbor Ariane6 amânat pentru anul viitor, plus o rubrică nouă
Orbita terestră
Capsula Shenzhou-18 s-a decuplat duminică, 03 noiembrie, la ora 08:12 UTC, de stația spațială chineză Tiangong, avându-i la bord pe taikonuații Ye Guangfu, Li Cong și Li Guangsu și a revenit în siguranță pe Pământ, în regiunea chineză Mongolia Interioară, după 5 orbite ale Pământului, câteva ore mai târziu (17:24 UTC). Cei trei taikonauți s-au aflat în spațiu din 25 aprilie 2024, iar în urma lor, la bordul Tiangong, a rămas echipajul Shenzhou-19: Cai Xuzhe, Song Lingdong și Wang Haoze, lansat în 29 octombrie. Revenirea prin atmosferă a capsulei Shenzhou-18 a fost suprinsă de la sol de unii observatori.
Duminică, 10 noiembrie, la ora 08:30 UTC, nava cargo Tianzhou-7 s-a desprins de modulul central Tianhe al stației spațiale chinezești Tiangong. Tiangong-7 a fost lansată cu provizii spre Tiangong în 17 ianuarie, cu ajutorul unei rachete Changzheng-7. O lansare a unei noi nave cu provizii pentru stația spațială Tiangong este programată pentru vineri, 15 noiembrie.
Tot duminică, 03 noiembrie, la ora 11:35 UTC, capsula Dragon Crew-9 s-a desprins de portul de andocare IDA-2 al modulului Harmony al Stației Spațiale Internaționale pentru a face loc capsulei Dragon din misiunea CRS-31, lansată marți, 05 noiembrie la ora 02:29 UTC. După desprinderea de IDA-2, Dragon Crew-9 re-andocat la ISS la ora 12:25 UTC, însă în partea ventrală a modulului Harmony, la modulul IDA-3. Pe durata acestei manevre, astronauții Nick Hague, Alexandr Gorbunov, Sunita Williams și Barry Wilmore se vor afla la bordul capsulei Dragon Crew-9.
Cu ocazia misiunii CRS-31, a ajuns la bordul Stației Spațiale Internaționale satelitul nipon LignoSat-1, a cărui carcasă este realizată din lemn(!); în următoarea perioadă, satelitul va fi lansat din modulul japonez Kibo al ISS și dacă totul merge bine, va petrece 6 luni pe orbita Pământului, timp în care echipamentele de la bord vor monitoriza modul în care structura satelitului va rezista condițiilor vitrege de pe orbită.
Vineri, 08 noiembrie, propulsoarele capsulei Dragon CRS-31, andocată la ISS, au fost pornite pentru 12.5 minute, testând astfel o manevră nouă de modificare a orbitei ISS folosind, pentru prima dată, capsula Dragon; este în același timp și un test al SpaceX pentru viitorul vehicul care va deorbita ISS după anul 2030 (United States Deorbit Vehicle —USDV, derivat din Dragon).
O manevră de corecție a orbitei Stației Spațiale Internaționale a fost executată miercuri, 13 noiembrie, când motoarele navei Progress MS-28 au fost activate pentru 1894.4 secunde, crescând astfel altitudinea medie a ISS cu 4.9 km.
Luna
China a deschis un apel pentru proiecte științifice care să utilizeze fragmente din eșantioanele de sol selenar aduse pe Pământ de misiune Chang'e-6 de pe fața îndepărtată a Lunii (1935.3 grame); deocamdată, apelul este deschis doar proiectelor chinezești, însă în cadrul acestor proiecte pot participa și parteneri internaționali.
În 13 noiembrie, Danemarca a devenit al 48-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.
Cum va ajunge China pe Lună?
China International Aviation & Aerospace Exhibition este un eveniment care are loc în perioada 12-17 noiembrie la Zhuhai (Guandong), cu prilejul căruia am aflat detalii noi cu privire la cele două-trei lansatoare cu care China vrea să trimită un echipaj pe suprafața Lunii. De mulți ani știm că pentru aceste misiuni de aselenizare vor fi construite noi lansatoare, dar proiectele acestora se modificau de la an la an: anul acesta au fost prezentate câteva planuri care ar putea să fie apropiate de cele care vor transporta, în jurul anului 2030, taikonauți spre suprafața selenară. Cele două lansatoare ce urmează să fie folosite pentru misiuni lunare sunt Changzheng-9 și Changzheng-10 (cu varianta Changzheng-10A pentru orbita terestră joasă).
Racheta Changzheng-9 (foto), în două trepte, va avea un diametru de 10.6 metri și prima treaptă va fi propulsată de 30 de motoare YF-215. Fiecare motor YF-215 (full-flow staged combustion) va dezvolta o forță de tracțiune de 200 de tone și folosește metan și oxigen lichid. Debutul rachetei este așteptat să aibă loc în 2033, iar racheta urmează să fie complet reutilizabilă. Changzheng-9 este inspirată după Starship și nu va fi neapărat folosită în primele misiuni selenare cu echipaj, ci ulterior, contribuind la viitoare infrastructură cis-lunară dezvoltată de China.
Pentru primele misiuni selenare și pentru viitoarele lansări de capsule spre stația spațială Tiangong (cu echipaj, dar și cargo), China urmează să folosească lansatorul Changzheng-10 (proiect cunoscut în trecut și sub numele de Changzheng 5DY). Prima treaptă a rachetei este propulsată de 7 motoare YF-100K (cu kerosen și oxigen lichid), iar a doua treaptă va folosi 2 motoare YF-100M (similare cu cele ale primei trepte, însă adaptate pentru funcționare la altitudini mai ridicare și presiuni mai scăzute).
Varianta Changzheng-10A (5 metri diametru, 67.4 metri înălțime) va fi folosită pentru lansarea capsulei Mengzhou cu echipaj spre stația spațială Tiangong, dar și pentru lansarea navei cargo Tianzhou. Dacă prima treaptă va fi recuperată, racheta va putea urca 14.2 tone pe orbita terestră joasă. Această variantă va debuta în 2026. Un prim test static al primei trepte CZ-10A a avut loc în iunie 2024.
Varianta Changzheng-10 va avea 3 boostere (după modelul Delta IV Heavy sau Falcon Heavy), o înălțime de 92 de metri și va putea trimite 27 de tone spre Lună. Pentru misiunile cu echipaj spre Lună, va fi nevoie de două lansări Changzheng-10: una care să transporte capsula cu echipaj (Mengzhou) și a doua pentru a transporta landerul lunar (Lanyue). Mengzhou și Lanyue vor andoca pe orbita Lunii, înainte de aselenizare.
Spațiul interplanetar
În 23 octombrie, sonda europeană Hera, lansată în 07 octombrie și aflată în prezent în drum spre asteroidul Didymos, și-a activat cele 3 propulsoare principale de la bord timp de 100 de minute, într-o primă manevră interplanetară de ajustare a traiectoriei, schimbându-și viteza în prima fază cu 146 m/s. O a doua manevră, a avut loc în 06 noiembrie și a durat 13 minute, pentru încă 20 m/s. În 21 noiembrie urmează o a treia manevră, pentru reglaj fin al vitezei, care va mai adăuga câțiva zeci de cm/s. Cu aceste manevre, Hera va fi pregătită pentru survolul planetei Marte, programat pentru luna martie a anului viitor. În acest survol, Hera va trece și la doar 300 km de Deimos, unul din cei doi sateliți naturali ai planetei Marte.
Alte știri, pe scurt
Un nou zbor test al Starship este programat pentru 18 noiembrie! La fel ca în precedentele teste, va fi un zbor suborbital, însă SpaceX va testa de această dată repornirea unui motor Raptor al treptei secundare, în spațiu, în vederea unei manevre de deorbitare, care va avea loc într-un test viitor. Conform unui NOTAM recent, testul (Flight 6) este programat pentru 18 noiembrie, ora 22:00 UTC și fereastra de lansare este de 30 de minute; astfel, lansarea va permite revenirea treptei secundare în Oceanul Indian pe timp de zi, deci vom avea imagini mai clare din acest segment al zborului; pentru Flight 6 vor fi folosite vehiculele Superheavy Booster 13 și treapta secundară Ship 31. Și de această dată, SpaceX va încerca recuperarea treptei primare Superheavy folosind turnul de lansare și cele două brațe robotice, urmând aceeași procedură ca în zborul precedente, însă cu o serie de update-uri ale software-ului folosit; Cu ocazia acestui test vor fi experimentate mai multe variante pentru scutul termic și treapta secundară va executa manevre mai complexe în timpul revenirii prin atmosferă, deasupra Oceanului Indian.
A doua lansare Ariane 6 a fost amânată pentru mijlocul lunii februarie 2025, după ce inițial noul lansator european urma să se afle pe rampa de lansare din Guiana Franceză la mijlocul acestei luni, conform unui anunț făcut de compania Arianespace în 08 noiembrie.
Firefly Aerospace a anunțat că a reușit să adune 175 de milioane de dolari într-o nouă rundă de finanțare, evaluarea companiei depășind în prezent 2 miliarde de dolari. Urmează o perioadă cu multe evenimente pentru companie: un nou zbor al actualului lansator Alpha (amânat de la sfârșitul acestui an pentru începutul anului viitor), lansarea landerului lunar Blue Ghost într-o misiune CLPS (programată oficial pentru finalul lui 2024, dar care cel mai probabil va fi amânată pentru 2025), debutul, în 2026, a noului lansator, denumit deocamdată Medium Launch Vehicle (MLV) și realizat în colaborare cu Northrop Grumman și dezvoltarea unui remorcher orbital, denumit Elytra.
Ministerul Transporturilor din Cehia a semnat un memorandum cu compania Vast pentru ca astronautul ceh Aleš Svoboda să ajungă în viitorul apropiat la bordul viitoarei stații spațiale Haven-1, proiectată și realizată de Vast. Aleš Svoboda face parte din lotul de astronauți de rezervă ai ESA, selectat în noiembrie 2022. Un acord similar a fost semnat între guvernul ceh și compania Axiom, în luna septembrie, pentru ca Aleš Svoboda să ajungă la bordul ISS.
La un eveniment aerospațial care are loc în Zhuhai (12-17 noiembrie), compania de stat Aviation Industry Corporation of China (AVIC) a prezentatun plan pentru a dezvolta un avion spațial cargo, denumit HaoLong-1. Acesta urmează să aibă 10 metri lungime, 8 metri lățime (aripi și panouri solare pliabile) și va putea urca pe orbită aproximativ 1.8 tone.
Marți, 12 noiembrie, JPL a anunțat că a disponibilizat încă 325 de angajați (5% din personal), a doua astfel de acțiune după cea care a avut loc în februarie (ca răspuns la tăierile bugetare care au afectat misiunea Mars Sample Return, când au fost concediați 530 de angajați și s-a renunțat la 40 de contractori). În prezent, JPL mai are aproximativ 5500 de angajați.
Acțiunile companiei Rocket Lab au crescut cu 50% după publicarea rezultatelor financiare pe trimestrul 3, în care compania americană a anunțat că a semnat primul contract pentru un pachet de lansări folosind viitoarea rachetă Neutron (deși numele entității semnatare nu a fost dezvăluit); ocazie cu care Rocket Lab a publicat și câteva imagini cu teste recente ale motoarelor Archimedes, care vor propulsa racheta Neutron.
Blue Origin a semnat recent un nou contract pentru viitoare lansări New Glenn, cu compania AST Space Mobile, care oferă conexiune cu terminalele mobile direct de pe orbită; în viitor, sateliții BlueBird de a doua generație (Block 2) urmează să ajungă pe orbită folosind racheta New Glenn.
Știri locale
Compania clujeană Control Data System (CDS) va realiza primul echipament românesc care va fi trimis pe suprafața Lunii. Va ajunge acolo în 2026, cu ajutorul landerului APEX 1.0 (foto) al companiei japoneze ispace, în cadrul unei misiuni Commercial Lunar Payload Services (CLPS) a NASA. Am mai scris despre misiune și în luna mai, când a fost semnat contractul dintre CDS și ispace, însă acum avem și un contract semnat în acest sens între CDS și ESA.
Spațiul tău
Lucrezi într-o companie românească (sau europeană) din domeniul aerospațial și vrei să faci cunoscute activitățile tale publicului român, pasionat de spațiul cosmic? Fiecare număr din Buletinul Cosmic ajunge la aproape 1000 de abonați, interesați de tot ce înseamnă explorare spațială și aici poate fi locul ideal în care compania pentru care lucrezi poate povesti mai multe despre proiectele voastre, iar informațiile să ajungă direct la un public interesat (de la tineri și entuziaști, până la profesioniști în domeniu). Scrie-mi la adresa claudiu@parsec.ro dacă crezi că putem găsi oportunități de colaborare!
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Reveniri prin atmosferă notabile
Capsula Shenzhou-18 a revenit controlat și în siguranță pe Pământ, în regiunea chineză Mongolia Interioară în jurul orei 17:24 UTC, după decuplarea de modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, avându-i la bord pe Ye Guangfu, Li Cong și Li Guangsu; evenimentul a fost suprins și de la sol de unii observatori.
În 10 noiembrie, la ora 04:03, satelitul Starlink-4682, lansat în 28 august 2022, a reintrat necontrolat prin atmosferă și a fost vizibil deasupra statelor americane Idaho, Wyoming, Kansas, Colorado, Oklahoma și Texas. În perioada 01-14 noiembrie, au mai reintrat în atmosferă și sateliții Starlink-1926, Starlink-1505, Starlink-1620, Starlink-1459, Starlink-31375, Starlink-30974, Starlink-3745, Starlink-31703, Starlink-3082, Starlink-1984, Starlink-4682 și Starlink-1488.
Satelitul sovietic Cosmos-1024, lansat în 28 iunie 1978 și folosit în trecut pentru identificarea lansărilor de rachete balistice, a reintrat în atmosferă în 14 noiembrie, în jurul orei 14:35 UTC, undeva deasupra sudului Statelor Unite, Golfului Mexic sau Oceanului Atlantic (nu au fost raportate observații deasupra zonelor locuite).
Lansări orbitale
2024-210: În data 14 noiembrie, ora 11:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.68), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1076, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-209: În data 14 noiembrie, ora 04:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-208: Miercuri, 13 noiembrie, ora 22:42 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul HaiYang-4A, ce urmează să fie folosit pentru observarea oceanului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan.
2024-207: A treia lansare din 11 noiembrie (și a doua pentru SpaceX) a avut loc la ora 21:28 UTC, când o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.69), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-206: Tot în 11 noiembrie, dar la ora 17:22 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, pe orbită terestră geosincronă, satelitul de telecomunicații KoreaSat-6A, pentru a înlocui satelitul KoreaSat-6; a fost al 23-lea zbor pentru treapta primară B1067, care după lansare și separarea de treapta secundară, a revenit la sol, pe Landing Zone 1.
2024-205: În 11 noiembrie, ora 04:03 UTC, o rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a lansat pe orbită heliosincronă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, într-o misiune de tip rideshare pentru mai multe entități din China (lansarea a inclus și satelitul OmanSat-1 din Oman); a fost pentru prima dată când racheta Lijian-1 a folosit un con protector cu un diametru de 3.35 metri.
2024-204: În data 09 noiembrie, ora 06:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-203: În 09 noiembrie, ora 03:39 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră joasă o pereche de sateliți PIESAT-2 (A și B) pentru observarea suprafeței Pământului, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan
2024-202: În data 07 noiembrie, ora 20:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.77), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-201: Tot în 05 noiembrie, dar la ora 20:19 UTC, o rachetă Electron a lansat misiunea Changes In Latitudes, Changes In Attitudes, fără a oferi prea multe detalii despre încărcătura utilă de a bord, care se pare că era pentru compania E-Space; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial de la Mahia din Noua Zeelandă; NORAD a identificat 3 obiecte în urma lansării, însă doar unul de mari dimensiuni, care pare să fie pe orbită stabilă (644 x 632 km).
2024-200: În 05 noiembrie, ora 02:29, de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă capsula Dragon (C208) în misiunea CRS-31, cu echipamente și provizii pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale; andocarea cu modulul Harmony a avut loc în aceeași zi, la ora 14:52 UTC; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1083 aflată la cel de-al 5-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 1.
2024-199: O rachetă Soiuz-2.1b cu o treaptă superioară Fregat-M a lansat, în 04 noiembrie, ora 23:18 UTC, o pereche de sateliți Ionosfera-M(pentru studiul ionosferei, după cum le spune și numele), dar și mai mulți sateliți rusești de mici dimensiuni, pe orbită heliosincronă, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, într-o misiune de tip rideshare dedicată pieței interne rusești.
2024-198: În 04 noiembrie, ora 06:48 UTC, o rachetă niponă H3 a lansat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații Kirameki-3 (DSN-3) de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima.
2024-197: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat un satelit militar rusesc (Kosmos-2579, probabil Bars-M No. 6) de la cosmodromul Plesetsk, în 31 octombrie, ora 07:51 UTC; satelitul a ajuns pe orbită heliosincronă, 338 x 498 km.
2024-196: În data 30 octombrie, ora 21:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (10.13), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-195: În data 30 octombrie, ora 11:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You; a fost a 200-a lansare Starlink.
Erată
În numărul precedent al Buletinului Cosmic, lansării orbitale a rachetei Soiuz-2.1a cu satelitul Cosmos-2579 i-a fost eronat atribuit indicatul 2024-196; indicativul corect este 2024-197, așa cum apare în acest număr, unde, pentru claritate, sunt reluate lansările începând cu 2024-195.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs.