Buletin Cosmic 209
Bion-M No.2 revine pe Pământ, China pregătește misiuni de apărare planetară, două noi transporturi cargo spre ISS, peste 6000 de exoplanete identificate, posibile urme de viață pe Marte
Lansări orbitale
2025-211: În data 19 septembrie, ora 16:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-210: În data 18 septembrie, ora 09:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.61), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-209: În 16 septembrie, la ora 01:06 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți WHJSW (misiunea WHJSW-08); este primul zbor al rachetei Changzheng-2C după lansarea parțial eșuată din 13 martie 2024, ce celor doi sateliți lunari DRO-A și DRO-B.
2025-208: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 14 septembrie, la ora 22:11 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Vandenberg, capsula Cygnus-XL a companiei Northrop Grumman, pentru a transporta aproximativ 5 tone de provizii și experimente spre Stația Spațială Internațională (misiunea Cygnus NG-23); este cea mai grea încărcătură trimisă spre Stația Spațială Internațională de un partener privat, pentru că, profitând de caracteristicile rachetei Falcon 9, Northrop Grumman a pregătit de această dată o versiune mai mare a capsulei Cygnus (XL), cu 33% la mare decât capsulele Cygnus precedente. Din păcate, în timpul unei manevre de ridicare a altitudinii, pentru a se pregăti de întâlnirea cu Stația Spațială Internațională, propulsorul principal al capsulei s-a oprit prematur și astfel andocarea cu modulul Unity al ISS, programată inițial pentru miercuri, 17 septembrie, a fost amânată cu aproximativ 24 de ore.
2025-207: În data 13 septembrie, ora 17:55 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2025-206: În 13 septembrie, ora 02:10 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat, a lansat, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, doi sateliți militari: Kosmos-2595 (care este de fapt satelitul GLONASS-K 18L) și Kosmos-2596 (un satelit al academiei militare Mozhaiskiy din Sankt Petersburg); cei doi sateliți au ajuns cu bine pe orbită terestră medie.
2025-205: În 12 septembrie, la ora 00:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Nusantara Lima (Nusantara-5); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1078, care, după al 23-lea zbor, a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2025-204: În 11 septembrie, la ora 15:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, nava cargo Progress MS-32, cu provizii pentru echipajul Stației Spațiale Internaționale.
2025-203: În 10 septembrie, la ora 14:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 21 de sateliți pentru comunicații militare (misiunea Transport Layer Tranche 1 pentru Space Development Agency); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1093, aflată la cel de-al 6-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.
2024-202: În 09 septembrie, ora 02:00 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang, pe orbită geosincronă de transfer, satelitul de telecomunicații Yaogan-45.
2025-201: În 08 septembrie, ora 19:47 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat pe orbită terestră joasă, satelitul misiunea Gili-05, adică 11 sateliți de telecomunicații GeeSat, pentru compania Geespace; lansarea a avut loc de pe paltforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;
Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22586 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12672; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 58440 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Capsula fără echipaj la bord, Bion-M No.2 a revenit pe Pământ, după ce a petrecut 30 de zile pe orbită; capsula a transportat în timpul misiunii șoricei (trimiși în spațiu pentru a le studia răspunsul sistemului imunitar la radiațiile din timpul unui zbor spațial) și musculițe Drosophila (pentru a le studia reproducerea în condiții de zbor spațial). Bion-M No.2 este o capsulă derivată din capsulele Vostok și Voskhod, dar care zboară fără echipaj uman la bord. Aterizarea a avut loc în 19 septembrie, în jurul orei 08:00 UTC, în stepele din regiunea Orenburg. Lansarea a avut loc în 20 august și s-a făcut cu o rachetă Soiuz-2.1b, de la cosmodromul Baikonur. Șoriceii și musculițele din capsulă au fost preluate de specialiștii Roscomos și vor ajunge la Moscova în următoarea perioadă.
Polonia va folosi 470 milioane de euro (bani alocați prin programul european PNRR) pentru a cumpăra 6 sateliți de telecomunicație care urmează să facă parte din megaconstelația europeană IRIS². Suma alocată include și costul construcției infrastructurii de la sol necesare.
Andocarea capsulei Cygnus NG-23 S.S. William C. “Willie” McCool la Stația Spațială Internațională a fost amânată cu aproximativ 24 de ore din cauza unei probleme a propulsorului principal la capsulei, care s-a oprit neașteptat, în timp ce executa una din manevrele necesare pentru alinierea traiectoriei cu cea a stației spațiale. Din fericire problema nu a fost una gravă și în 18 septembrie, Cygnus NG-23 a andocat la modulul american Unity al Stației Spațiale Internaționale, transportând astfel aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bord. Este cea mai grea încărcătură trimisă de o un partener privat spre ISS, lucru posibil datorită faptului că Northrop Grumman a inaugurat în această misiune versiunea Cygnus XL, cu un volum cu 33% mai mare decât versiunea precedentă, care nu pune probleme rachetei Falcon 9 (versiune care era însă imposibil de folosit cu fosta rachetă Antares, acum retrasă din uz). Capsula Cygnus este urmărită de ghinioane în ultimul timp: misiunea Cygnus NG-22, care trebuia să fie lansată la începutul anului, a fost amânată pe termen nedefinit după care modulul presurizat a fost avariat în timpul transportului spre rampa de lansare, așa că NASA și Northrop Grumman au decis să pregătească pentru lansare următoarea misiunea, NG-23. Cygnus NG-23 va rămâne andocată la ISS până în luna martie 2026.
Lansată în 03 iulie 2025 de o rachetă Soiuz-2.1a, nava cargo Progress MS-32 a andocat în 05 iulie la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale, transportând 1.2 tone de provizii și echipamente în compartimentul presurizat, împreună cu 950 kilograme de combustibil (necesar pentru ajustarea orbitei stației spațiale) și 420 de kilograme de apă pentru echipajul de la bord. Progress MS-32 urmează să rămână andocată la ISS până în luna decembrie, când, la finalul misiunii va reveni distructiv prin atmosfera Pământului.
Nava cargo Progress MS-30 s-a decuplat de modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale în 09 septembrie, la ora 15:45 UTC și a efectuat manevra de deorbitare la ora 18:59 UTC, după care a plonjat distructiv în Oceanul Pacific.
Luna și spațiu cis-lunar
După ce NASA a renunțat anul trecut la continuarea proiectului Volatiles Investigating Polar Exploration Rover (VIPER), deși roverul misiunii fusese asamblat și testat, așteptând doar momentul lansării (NASA a anulat în mai 2025 și un program prin care căuta parteneri privați care să lanseze roverul deja construit), se pare că sunt vești bune pentru roverul care urmează să caute substanțe volatile (inclusiv apă) la Polul Sud lunar: compania Blue Origin a primit 190 de milioane de dolari pentru a lansa roverul VIPER și a-l transporta pe Lună, în a doua jumătate a anului 2027. Va fi al doilea zbor al landerului Blue Moon MK1 (VIPER se va afla la bordul acestui lander), după ce primul astfel de lander al companiei Blue Origin urmează să ajungă pe Lună anul viitor. O viitoare iterație a acestui rover, MK2, urmează să fie folosită pentru a transporta astronauți pe Lună, începând cu misiunea Artemis V, ca alternativă la soluția propusă de SpaceX (Starship HLS).
NASA pregătește pentru zbor următoarea rachetă SLS, care urmează să fie folosită în misiunea Artemis II anul viitor, misiune în care echipajul aflat la bordul capsulei Orion va da un ocol Lunii înainte să revină pe Pământ. Deși prima rachetă SLS s-a comportat impecabil, NASA a făcut unele modificări rachetei care va fi folosită pentru misiunea Artemis II: ținte vizuale adăugate pe treapta superioară ICPS pentru a ajuta echipajul în antrenamentele pentru activitatea extravehiculară care va fi efectuată în misiunea Artemis III, repoziționarea unor antene pentru a asigura o mai bună comunicare cu Pământul, o îmbunătățire a sistemelor de siguranță pentru echipaj instalate pe treapta superioară ICPS. Cele două boostere auxiliare cu combustibil solid vor fi separate de corpul central al rachetei cu 4 secunde mai devreme decât în primul zbor SLS, iar câteva elemente aerodinamice instalate pe porțiunea dintre cele două trepte vor reduce vibrațiile din timpul lansării. Misiunea Artemis II urmează să dureze aproximativ 10 zile și echipajul este format din astronauții Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen.
Marte
Un nou articol științific, publicat recent în revista Nature și rezultat în urma analizei formațiunilor găsite anul trecut de Perseverance la suprafața rocii marțiene Cheyava Falls, menține validă ipoteza prezenței unor urme ale unor forme de viață din trecutul planetei Marte.
A sample collected by NASA’s Perseverance Mars rover from an ancient dry riverbed in Jezero Crater could preserve evidence of ancient microbial life. Taken from a rock named “Cheyava Falls” last year, the sample, called “Sapphire Canyon,” contains potential biosignatures, according to a paper published Wednesday in the journal Nature.
Spațiul interplanetar și interstelar
JAXA a anunțat că misiunea Venus Climate Orbiter (Akatsuki, sau Planet-C) s-a încheiat în 18 septembrie, la ora 00:00 UTC. Lansată în 21 mai 2010 de o rachetă H-IIA, sonda a ajuns pe orbita lui Venus în decembrie 2015, devenind prima sondă interplanetară japoneză care orbita un corp ceresc diferit de Pământ (și Lună). Inițial, sonda trebuia să intre pe orbita lui Venus în decembrie 2010, însă din cauza unei probleme cu propulsorul principal, acest lucru nu s-a întâmplat. Sonda a orbitat timp de 5 ani Soarele și în 07 decembrie 2015 și-a activat propulsoarele secundare, care în mod normal urmau să fie folosite pentru orientarea sondei în jurul centrului de masă, această manevră reușind să plaseze sonda pe o orbită eliptică în jurul lui Venus, de unde aceasta și-a putut desfășura misiunea. Comunicațiile cu Akatsuki au fost pierdute în aprilie 2024 și nu au mai putut fi restabilite.
După ce în 2018 sonda niponă Hayabusa2 s-a întâlnit cu asteroidul 162173 Ryugu, de pe care a prelevat eșantioane de sol, pe care le-a adus pe Pământ în 2020, aceasta și-a continuat misiunea prin spațiu, având în vedere că rezervele de combustibil îi permiteau acest lucru. Așa că Hayabusa2 a pornit spre asteroidul 1998 KY26, pe care planifica să-l observe îndeaproape. Când a fost planificată misiunea extinsă a sondei, se credea că 1998 KY26 are un diametru de aproximativ 30 de metri și o perioadă de rotație de 10 minute, însă studii recente asupra acestui asteroid (realizate cu European Southern Observatory's Very Large Telescope) relevă detalii îngrijorătoare pentru Hayabusa2: 1998 KY26 are doar 11 metri diametru și o perioadă de rotație în jurul axei mult mai mică, de doar 5 minute, ceea ce ar putea face ca aterizarea pe acest asteroid să fie mult mai dificilă sau chiar imposibilă. Oricum, misiunea va colecta date extrem de utile în domeniul apărării planetare, pentru că 1998 KY26 este un asteroid mai mic decât cel care a produs explozia de deasupra orașului rusesc Cheliabinsk din 15 februarie 2013 (17 metri).
La 30 de ani de la prima exoplanetă descoperită, contorul oficial al NASA a trecut de 6000 de exoplanete cunoscută și confirmate prin diverse tehnici de detecție (deși cercetătorii cred că sunt milioane de exoplanete doar în galaxia noastră, însă nu toate pot să fie observate cu echipamentele pe care le avem acum la dispoziție). Până în prezent, au fost confirmate 2035 de planete asemănătoare cu Neptun (atmosferă densă, formată din hidrogen și heliu), 1984 de gigante gazoase (similare cu Jupiter), 1761 de Super-Pământuri (planete mai mari decât Pământul, dar mai mici decât Jupiter), 700 de planete telurice (similare cu Mercur, Venus, Pământ și Marte) și 7 planete care nu se încadrează în nici una din aceste categorii.
Observatorul astronomic Very Large Telescope (VLT) al European Southern Observatory (ESO) a detectat în 02 iulie o explozie de raze gama (gamma ray burst, —GRB) de o intensitate de 100-1000 de ori mai mare decât orice a detectat VLT în cei 50 de ani de activitate. Sursa acestui eveniment cu totul deosebit este undeva în afara galaxiei noastre și pe lângă intensitatea sa extraordinară, spre deosebire de GRB-urile clasice, care sunt evenimente unice de durata a câteva milisecunde, până la câteva minute, GRB 250702B a durat aproape o zi și s-a repetat de 3 ori, conform observațiilor realizate și de telescopul spațial Fermi. Arhiva datelor înregistrate de telescopul spațial chinezesc Einstein a relevat faptul că sursa care a produs GRB 250702B a fost activă și cu un an în urmă, un alt lucru surprinzător. Rezultatele au fost publicate recent în The Astrophysical Journal Letters.
Știri locale
Echipamentele construite la Cluj-Napoca de compania Control Data Systems (CDS), în cadrul unui parteneriat cu ESA, și care urmează să ajungă pe Lună cu ajutorul unui lander nipon, au fost construite, testate și sunt gata să fie instalate la bordul landerului APEX 1.0 al misiunii ispace Mission 3. Lansarea a fost inițial programată pentru 2026, dar ulterior amânată pentru 2027. Echipamentele CDS vor testa o tehnologie de localizare pe suprafața Lunii folosind comunicații ultra-wide band (UWB).
I am happy to announce that CDS has completed the qualification and acceptance campaigns for the 3 Flight Model units of Ultra Wide Band communication and positioning devices which will be launched to the Moon onboard Mission 3 of ispace. The CDS engineering team has conducted successfully a series of thermal vacuum, vibration, shock and electromagnetic compatibility tests designed to ensure the Flight Models will survive and perform well in the Lunar environment. This outstanding achievement was made possible by the excellent cooperation between the CDS, ispace, and ESA teams. Together, they have worked to ensure that the CDS Flight Models, which are now ready for integration, will not only survive the launch and transfer to the Moon but that they will also complete their mission successfully.
a declarat Ovidiu Rațiu, CEO al CDS.
Alte știri, pe scurt
China plănuiește să lanseze în acest an o misiune similară cu misiunile DART și Hera: o sondă va lovi un asteroid, după care o a doua sondă, va survola la scurt timp asteroidul, studiind astfel locul impactului. În ultimii ani, China a construit mai multe observatoare care vor fi folosite pentru a identifica asteroizi potențial periculoși pentru planeta noastră: Purple Mountain Observatory (紫金山天文台), Lenghu (冷湖), Xinglong (兴隆观测基地) și Lijiang (丽江市). În viitor, mai multe sonde impactoare cu masa de 1 tonă vor putea fi lansate și parcate în punctele Langrange Pământ-Lună L3, L4 și L5 și, la nevoie, trimise spre asteroizii identificați ca fiind potențial periculoși pentru Pământ.
Themis, un prototip al unei trepte primare reutilizabile europene, se află în aceste zile pe rampa de lansare de la centrul spațial Esrange din Suedia, unde va fi supus în perioada următoare unor serie de teste. Vehiculul, denumit T1H, are 30 de metri înălțime și 3.5 metri lățime. Motorul Prometheus cu care este echipat T1H este aproape la fel de puternic ca motorul Vinci al rachetei Ariane 6, însă spre deosebire de acesta, Prometheus poate să fie oprit și repornit în timpul zborului, pentru a conduce treapta primară înapoi spre Pământ (propulsorul este alimentat cu metan și oxigen lichid).
A 35-a misiune New Shepard, una fără echipaj la bord, a lansat, într-un zbor spațial (însă suborbital) 40 de încărcături în 15 misiuni pentru NASA, institute de cercetare și companii private. Zborul a durat în total 10 minute și 14 secunde și a fost al 12-lea și ultimul zbor al capsulei "RSS H.G. Wells". Lansarea a avut loc de la complexul Launch Site One din Texas, joi, 18 septembrie, la ora 13:00 UTC și capsula a ajuns până la 104 km altitudine, după care a revenit în siguranță pe Pământ, nu departe de locul unde a aterizat și boosterul New Shepard.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.