Buletin Cosmic #158
Despre extratereștri, oxigenul produs pe Marte și recordul lui Frank Rubio; Starship este din ce în ce mai aproape de un nou zbor iar SpaceX a decis să nu mai transmită lansări în direct pe YouTube.
Adevărul este dincolo de noi
Astăzi, joi, 14 septembrie, la ora 14:00 UTC, NASA va susține o conferință de presă (transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube) în care va publica și discuta concluziile raportului privind fenomenele aeriene/anormale neidentificate (UAP —Unidentified Anomalous Phenomena, cunoscute până recent sub denumirea de OZN —obiecte zburătoare neidentificate), raport anunțat în 2022. Din echipa care a pregătit raportul face parte și o româncă.
Ieri, miercuri, 13 septembrie, în cadrul unei audieri publice a Congresului din Mexic au fost prezentate imagini cu presupuși extratereștri —nu este însă primul caz de acest fel, au mai fost prezentate astfel de falsuri și cu alte ocazii.
Telescopul spațial James Webb a detectat metan și dioxid de carbon în atmosfera exoplanetei K2-18 b, dar se pare că a găsit și urme de suflură de dimetil. Acest lucru este extrem de interesant, având în vedere că pe Pământ sulfura de dimetil este produsă doar de forme de viață. NASA a precizat că datele sunt preliminare și că viitoare observații ale K2-18 b, aflată la 120 de ani lumină de Pământ, sunt necesare pentru confirmarea prezenței moleculelor de sulfură de dimetil. Planeta K2-18 b este de 8 ori mai mare decât Pământul (are o rază de 2.6 ori mai mare decât raza planetei noastre), pare să fie acoperită în întregime de un ocean și o atmosferă bogată în hidrogen, iar perioada de rotație în jurul stelei K2-18 este de doar 33 de zile.
Între timp, pe Marte
Experimentul MOXIE —Mars Oxygen In-Situ Resource Utilization Experiment, de la bordul roverului Perseverance, s-a încheiat și a fost un succes: din 2021, de când roverul a aterizat pe Marte, dispozitivul a produs 122 grame de oxigen (adică aproximativ 12 grame pe oră, dublu față de planurile inițiale ale NASA). În total, MOXIE a funcționat de 16 ori și în 7 august a fost activat pentru ultima dată, când a produs 9.8 grame de oxigen. Ce urmează? Un generator de oxigen, care să lichefieze și să stocheze gazul, pentru viitorii astronauți.
Elicopterul marțian Ingenuity a efectuat cel de-al 58-lea zbor în 11 septembrie (sol 910), ocazie cu care a zburat pe o distanță de 174 de metri, la o altitudine maximă de 10 metri, timp de 107 secunde.
Asteroizii și meteoriții de lângă noi
Asteroidul C9FMVU2 (denumire temporară), a fost descoperit în dimineața zilei de joi, 7 septembrie și doar la câteva ore după descoperire, la 14:25 UTC, a trecut la 4000 km distanță de Pământ. Din fericire, diametrul lui C9FMVU2 este unul suficient de mic încât să nu ne dea emoții: doar 1-2 metri, ceea ce înseamnă că dacă ar fi intrat în atmosfera Pământului, nu ar fi ajuns la suprafață. “It poses no risk to us, but Earth's gravity will shape its onward trajectory forever”, a precizat Richard Moissl, directorul Departamentului de Apărare Planetară din cadrul ESA.
La doar 7 luni distanță de la recuperarea de fragmente din asteroidul 2023 CX1, care au căzut în nordul Franței la scurt timp după descoperirea acestuia, un nou meteorit a fost identificat în Franța după ce rețeaua FRIPON/Vigie-Ciel a identificat un bolid, în noaptea de 09 spre 10 septembrie. Noul meteorit a fost descoperit în dimineața zilei de 12 septembrie, în comunele Sauldre et Sologne, și chiar avem o înregistrare audio (în linkul de mai sus) cu momentul în care acesta a căzut pe o masă.
Stația spațială Internațională
Astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale se vor putea în curând bucura de conexiune la internet de 1.2 Gbps! Acest lucru va fi posibil în cadrul unui experiment, în care va fi testată o conexiune laser la un satelit deja lansat și aflat pe orbită geostaționară. Tot ce lipsește este un modul, denumit ILLUMA-T, care va fi livrat la bordul stației spațiale la bordul capsulei Dragon, în misiunea cargo CRS-29, planificată pentru finalul acestui an. Dacă experimentul va fi un succes, și alte misiuni de pe orbita Pământului vor putea folosi această infrastructură.
Astronautul Frank Rubio a devenit marți, 12 septembrie, americanul care a petrecut cea mai lungă perioadă continuă pe orbită (356 de zile), depășindu-l astfel pe Mark Vande Hei, deținătorul recordului precedent (355 de zile). Rubio a ajuns la bordul ISS în cadrul misiunii Soiuz MS-22 și urma să petreacă 6 luni la bordul stației, însă în urma incidentului în care capsula Soiuz MS-22 a pierdut lichidul de răcire, acesta s-a văzut nevoit să își prelungească șederea pe orbită (capsula Soiuz MS-22 s-a întors pe Pământ fără echipaj la bord). În prezent, Frank Rubio este programat să se întoarcă acasă la bordul Soiuz MS-23, la sfârșitul acestei luni.
Axiom Space a anunțat oficial numele astronauților care vor lua parte la misiunea Axiom-3 (așa cum anticipam în Buletinul Cosmic #155): este vorba despre 4 persoane, reprezentând 5 națiuni(!): Michael López-Alegría (reprezentantul Axiom Space, are cetățenie dublă, americană și spaniolă), italianul Walter Villadei (colonel în forțele aeriene italiene), Alper Gezeravcı (Turcia) și Marcus Wandt (suedez, membru al grupului de astronauți al ESA, selectat în 2024). Lansarea este programată pentru ianuarie 2024, la bordul capsulei Dragon și cei 4 urmează să petreacă aproximativ 2 săptămâni la bordul Stației Spațiale Internaționale. Marcus Wandt devine astfel primul astronaut european care ia parte la o misiune comercială sponsorizată de ESA.
Primul menisc (pentru un genunchi) realizat prin imprimare 3D la bordul Stației Spațiale Internaționale a ajuns pe Pământ cu capsula Dragon, în 04 septembrie, anunță compania Redwire, care a derulat experimentul; condițiile de imponderabilitate oferite de ISS permit realizarea unor structuri care pe Pământ sunt imposibil de asamblat, iar tehnologia folosită pentru realizarea meniscului va fi folosit pentru tratamente aplicate veteranilor de război sau persoanelor vârstnice.
SpaceX
În Statele Unite, Agenția Federală pentru Aviație (FAA) a încheiat ancheta privind zborul eșuat al rachetei Starship din 20 aprilie și SpaceX, prin Elon Musk, a confirmat că a implementat toate cele 57 de acțiuni corective din cele 63 cerute de FAA (restul nu trebuiau implementate neapărat pentru următorul zbor), așa că o nouă lansare Starship va avea probabil loc în următoarele săptămâni.
SpaceX a decis să nu mai transmită în direct pe YouTube lansările rachetelor Falcon 9; cine dorește să urmărească de acum activitatea companiei lui Elon Musk o poate face doar pe platforma X (fosta Twitter).
SLS
Antene Deep Space Network ale NASA sunt aproape copleșite de numărul mare de misiuni interplanetare și fără o modernizare, în viitor, acestea nu vor mai putea deservi toate sondele care transmit date de dincolo de orbita Pământului. Un oficial al NASA chiar a spus că a fost o idee nefericită ca la bordul rachetei SLS, lansată în noiembrie anul trecut, să fie plasați cubesats, pentru că aceștia aproape au saturat rețeaua DSN și alte misiuni, de exemplu telescopul spațial James Webb, au fost nevoie să întârzie comunicarea datelor achiziționate sau să întârzie noi observații, pentru că DSN era ocupată cu sateliții de mici dimensiuni din spațiul cis-lunar.
Din categoria apa este udă, un audit realizat de GAO (Government Accountability Office) relevă faptul că este nevoie de mai multă transparență în ceea ce privește costurile asociate cu racheta SLS și pune la îndoială sustenabilitatea proiectului, dacă aceste costuri nu vor fi reduse.
Alte știri, pe scurt:
Un reprezentant al companiei Amazon a declarat că primii doi sateliți ai constelației Kuiper vor fi lansați în mai puțin de o lună, folosind o rachetă Atlas V.
Rocket Lab continuă dezvoltarea rachetei Neutron: recent, a fost construită o treaptă secundară, pentru teste structurale.
Dictatorii Vladimir Putin și Kim Jong Un s-au întâlnit în 12 septembrie la cosmodromul rusesc Vostocinîi, indicând probabil o colaborare mai strânsă între cele două state și în domeniul spațial; unele zvonuri spun că ar fi posibil ca Rusia să trimită în spațiu un cosmonaut nord-coreean.
Ați văzut vreodată exoplanete orbitând o stea? Acum aveți ocazia, grație imaginilor cu steaua HR 8799 (aflată la 133 ani-lumină de Pământ), surprinse de telescopul Keck.
Nava cargo Tianzhou-5 s-a decuplat de stația spațială chineză Tiangong, luni, 11 septembrie, la ora 08:46 UTC, și a revenit distructiv prin atmosfera Pământului, undeva în partea de sud a Pacificului, a doua zi, marți, 12 septembrie, în jurul orei 01:13 UTC. Tianzhou-5 a fost lansată în 12 noiembrie 2022 și a asigurat transportul de provizii spre echipajul aflat la bordul stației spațiale Tiangong, dar a funcționat și ca modul temporar al stației, până acum câteva zile.
Un nou test al motorului Vinci, al treptei secundare Ariane 6, a avut loc miercuri, 13 septembrie și a fost un succes; motorul a fost pornit pentru 11 minute, a fost repornit în timpul testului, care la final s-a dovedit a fi un nou succes; un nou test al motorului Vinci este programat înainte de primul zbor Ariane 6.
Sateliții companiei BlackSky (mare lor majoritate lansați pe orbită de rachete Electron) au furnizat deja imagini cu zona din Sevastopol atacată de armata ucraineană în dimineața zilei de 13 septembrie; versiuni cu rezoluție mai mare pot să fie achiziționate de orice doritor, direct de la BlackSky.
Sevastopol, după atacul din 13 septembrie. Sursa: BlackSky.
Oameni în spațiu:
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 69:
Serghei Prokopiev, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Dimitri Petelin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Francisco Rubio, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente
141-2023: Marți, 12 septembrie, ora 06:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de noi sateliți Starlink v2 Mini (7.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 11‑lea zbor al treptei primare B1071, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
140-2023: După mai multe amânări, tot în 10 septembrie, ora 12:47 UTC, a avut loc lansarea misiunii Silent Barker (NROL-107), de pe rampa SLC-41, Cape Canaveral, la ora 12:47 UTC, cu ajutorul unei rachete Atlas V, în configurația 551 (5 boostere auxiliare, diametrul conului protector de 5 metri, 1 motor Centaur al treptei secundare); trei sateliți au ajuns pe orbită geosincronă cu această ocazie (USA-346, USA-347 și USA-348). A fost penultimul zbor al rachetei Atlas V în configurația 551 și au mai rămas 18 rachete Atlas V, care vor zbura în următorii 5-6 ani: 9 misiuni Kuiper, 7 misiuni Starliner, misiunea USSF-51 și lansarea satelitului ViaSat-3.2. Au trecut 304 zile între ultimele două lansări Atlas V, cel mai lung interval între două lansări ale rachetei, din întreaga sa istorie de peste 20 de ani.
139-2023: În 10 septembrie, ora 04:30 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat 3 sateliți Yaogan-40 de pe rampa LC-16 a centrului spațial Taiyuan, pe orbită terestră joasă, probabil sateliți folosiți pentru supraveghere electronică.
138-2023: Sâmbătă, 9 septembrie, ora 23:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de noi sateliți Starlink v2 Mini (6.14), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; a fost al 7‑lea zbor al treptei primare B1076, care a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Știrile despre spațiu, în ordine cronologică și înainte să fie grupate în newsletterul săptămânal, precum cel de față, pot fi citite pe Substack Notes.
Erată: în Buletinul Cosmic #157 am spus că misiunea niponă SLIM implică un rover selenar, când de fapt SLIM este doar un lander, adică SLIM nu se va deplasa pe suprafața lunară, după aselenizare.